21:33 Avraam a sădit un tamarisc la Beer-Şeba; şi a chemat acolo Numele Domnului, Dumnezeului celui veşnic.
Avraam a sădit un tamarisc (text englez ,,pădurice”). Cuvântul ,,pădurice”, reminiscenţă a locurilor de cult idolatre din Palestina (Deuteronom 16,21; Judecători 6,26; etc.), pare să însemne că Avraam a sădit o pădurice sfinţită, asemănătoare celei pe care a dedicat-o adevăratului Dumnezeu. Însă traducerea ,,pădurice” din ’eshel găsită în forme asemănătoare în limba arabă sudică, egipteană, asiriană şi aramaică, indică o varietate de tamarisc, un pomişor indigen din regiunile semi-aride ca Negeb-ul. Este încet la creştere, dar are viaţă lungă. Probabil că Avram nu a sădit acest pom cu alt scop decât spre a sluji ca amintire a tranzacţiei cu privire la izvor. Astăzi pomii sunt sădiţi adesea ca aducere aminte.
A chemat acolo numele Domnului. Ca şi în altă parte, aici Avraam a condus un serviciu divin public (vezi Geneza 12,7.8; 13,4.18). Obiectul acestei închinări a fost ,,Viul Dumnezeu”, literal ,,Dumnezeul veşniciei”, în contrast cu zeii păgâni, care sunt numai creaturi ale acelora care li se închină (vezi Osea 8,6). Avraam s-a închinat veşnicului Martor al pactelor, veşnicului Izvor al binecuvântărilor care l-au însoţit de-a lungul vieţii şi nemuritorului Tată care nu îi uită niciodată pe copiii Săi.