2:8 Apoi Domnul Dumnezeu a sădit o grădină în Eden, spre răsărit; şi a pus acolo pe omul pe care-l întocmise.
Dumnezeu a sădit o grădină. Aşezarea Edenului este necunoscută. Potopul a schimbat atât de mult trăsăturile fizice ale pământului, încât face imposibilă prezenta identificare a lucrurilor de pe vremuri. De obicei, ne referim la această grădină numind-o ,,Paradis”, un cuvânt de origine persană care înseamnă ,,parc”. Cuvântul ebraic corespunzător lui paradis, pardes, se întâlneşte de puţine ori în Vechiul Testament (Neemia 2,8; Eclesiastul 2,5; Cant. 4,13), dar mai degrabă cu referire la pomi decât ca un nume pentru grădina Edenului. Traducătorii LXX au aplicat la început cuvântul paradis, greceşte paradeisos, la căminul primilor părinţi.