15:8 Avram a răspuns: Doamne Dumnezeule, prin ce voi cunoaşte că o voi stăpâni?
Prin ce voi cunoaşte? Cererea unui semn ar putea fi comparată cu cererile lui Ghedeon (Judecători 6,17.36-40) şi a lui Ezechia (2 Regi 20,8). Întrebarea lui Avram nu a fost un simptom al necredinţei sau îndoielii, ci expresia sincerei dorinţe arzătoare de a vedea împlinite făgăduinţele lui Dumnezeu. Mai târziu, Zaharia, în necredinţă, a cerut un semn (Luca 1,18.20), însă Maria i-a pus îngerului o întrebare asemănătoare în credinţă, dorind cu umilinţă o nouă asigurare (Luca 1,34.35). Dumnezeu, care cunoaşte inima şi răspunde în conformitate cu starea ei, a recunoscut dreptul credinciosului Său serv, Avram, de a căuta deplina asigurare a credinţei.