15:1 După aceste întâmplări, Cuvântul Domnului a vorbit lui Avram într-o vedenie, şi a zis: Avrame, nu te teme; Eu sunt scutul tău, şi răsplata ta cea foarte mare.
Cuvântul Domnului. Această nouă descoperire a Domnului se deosebeşte de cele de mai înainte atât în formă, cât şi în conţinut şi constituie un alt punct de cotitură în viaţa lui Avram. Remarcabila expresie ,,Cuvântul Domnului [Yahweh, Iehova]”, mai târziu foarte obişnuită în Scriptură (Exod 9,20; Numeri 3,16; Deuteronom 34,5; 1 Samuel 3,1; Ieremia 1,4, 11; etc.) este folosită aici pentru prima dată. Această expresie, legată în mod inseparabil de lucrarea profeţilor, este cea mai potrivită pentru această descoperire divină către Avram (vezi Geneza 15,4.5.13-16.18-21), cu atât mai mult de când Dumnezeu Însuşi Se referă la Avram ca la un profet (cap. 20,7).
Într-o vedenie. Deşi aceasta nu este prima vedenie raportată în Biblie, cuvântul ,,vedenie” aici este folosit pentru prima oară. Descoperirile lui Dumnezeu au avut loc în diferite feluri, fie către patriarhi, profeţi, evanghelişti, fie către apostoli: (1) prin manifestarea personală a celei de-a doua Persoane a Dumnezeirii, după aceea întrupată pentru mântuirea neamului omenesc, de exemplu, Deuteronom 34,10. (2) printr-un glas care se putea auzi, uneori însoţit de apariţia unor simboluri, ca la botezul Domnului, în Matei 3,16.17. (3) prin lucrarea îngerilor care apar ca fiinţe omeneşti şi fac minuni pentru a da o asigurare cu privire la misiunea lor, aşa cum a fost cazul mamei lui Samson, în Judecători 13,3-7. (4) prin mijlocirea puternică a Duhului lui Dumnezeu asupra minţii, împărtăşind o concepţie clară şi o convingere puternică a adevărului despre lucrurile percepute, aşa cum a fost în situaţia lui Pavel, în Fapte 20,23. (5) prin vise, ca în experienţa lui Iacov, în Geneza 28,11-15. (6) prin viziuni care aveau loc fie ziua, fie noaptea, ca în cazul discutat aici, sau acela al lui Balaam, în Numeri 24,4.16. Ultimele două au fost formele mai obişnuite pe care Dumnezeu le-a folosit spre a comunica voia Sa oamenilor. Acest fapt corespunde cu declaraţia divină ,,Când va fi printre voi un prooroc, Eu, Domnul Mă voi descoperi lui într-o vedenie sau îi voi vorbi într-un vis” (Numeri 12,6).
Nu te teme. Aceste cuvinte de reasigurare aveau drept scop să liniştească starea sufletească a lui Avram. Împăraţii Mesopotamiei se puteau întoarce pentru a răzbuna înfrângerea suferită, sau canaaniţii păgâni, deja geloşi pe puterea sa crescândă, puteau să atace. Însă Dumnezeu i-a făgăduit să fie ,,scutul” lui, simbolul ocrotirii în războaiele din vechime (vezi Psalmi 3,3) şi ,,răsplata” sa. Avram le experimentase pe amândouă în cursul expediţiei militare precedente, pentru că Dumnezeu îl ocrotise în luptă şi îl răsplătise cu victorie. El trebuia să creadă că Dumnezeu va continua să facă pentru el ce făcuse în trecut.