15:11 Păsările răpitoare s-au năpustit peste stârvuri; dar Avram le-a izgonit.
Păsările... s-au năpustit. Aceasta, desigur că a fost o întâmplare reală şi nu numai o vedenie sau un vis. Realitatea împlinirii de către Avram a îndrumărilor divine se înţelege din faptul că a trebuit să alunge păsările de pradă care au încercat să se hrănească cu stârvurile. Dacă nu sunt împiedicate, vulturii şi alte păsări din ţările orientale încep să consume animalele căzute, imediat după moartea lor, de obicei, curăţindu-le oasele în numai câteva minute. Avram umbla respectuos printre părţile despicate ale jertfei, conform obiceiului, totuşi nu era nici o dovadă vizibilă că Dumnezeu, primise partea Sa din obligaţiile legământului. Aceasta avea să vină mai târziu (v.17). Dar până atunci, Avram a considerat de datoria lui să apere stârvurile, ca să nu fie sfâşiate în bucăţi şi devorate (PP 137).