11:9 De aceea cetatea a fost numită Babel, căci acolo a încurcat Domnul limba întregului pământ, şi de acolo i-a împrăştiat Domnul pe toată faţa pământului.
Babel. Printr-un joc de cuvinte, evreii au unit numele cetăţii, Babel, cu verbul ebraic balal, ,,a încurca”. Ar fi fost o procedură ciudată însă, ca babilonienii să derive un nume pentru cetatea lor dintr-un cuvânt ebraic. Vechi texte babiloniene interpretează Bab-ilu sau Bab-ilanu ca având semnificaţia de ,,port al zeului” sau ,,poarta zeilor”. Totuşi, este posibil ca această semnificaţie să fi fost secundară şi ca numele să fi avut ca origine verbul babilonian babalu, cu semnificaţia de ,,a împrăştia” sau ,,a dispărea”. Se poate ca babilonienii să nu fi fost prea mândri de un nume care le aducea aminte de punctul culminant lipsit de glorie a vechilor planuri ale cetăţii, şi astfel au născocit
o explicaţie care a făcut să apară că este o îmbinare de nume bab, ,,port” şi ilu, ,,zeu” (vezi comentariul pentru cap. 10,10).
Cei mai mulţi comentatori moderni explică istoria construirii turnului şi încurcarea limbilor care a urmat, fie ca o legendă în toată puterea cuvântului, fie ca o exagerare grosolană a unei tragedii care s-a întâmplat în cursul construcţiei turnului templului Babilonului istoric, numit un ziggurat (un templu-turn babilonian cu un altar în vârf. (n. tr.)). Contrar faptului că multe lucrări populare au fost confirmate de arheologia biblică, arheologii nu au găsit nici o dovadă că Turnul Babel a existat vreodată. Chiar tăbliţa K3657 din Muzeul Britanic, care a fost adesea citată ca referindu-se la istoria construirii Turnului Babel şi a încurcării limbilor, în realitate nu se referă nicidecum la acest eveniment, după cum au arătat studiile ulterioare şi o mai bună înţelegere a acestui text. Acela care crede numai acele istorisiri biblice care sunt confirmate de dovezi din afară, va refuza să creată istorisirea din Geneza 11. Însă, cel care crede că Biblia este Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu va primi ca autentică această istorisire, alături de toate celelalte istorisiri biblice. Pasiunea mesopotamienilor pentru clădirea de turnuri semeţe nu a încetat o dată cu prima lor încercare nereuşită de a ridica unul care să ,,atingă cerul”. În tot timpul antichităţii ei au continuat să clădească temple-turn sau zigurate. Numeroase astfel de ruine mai sunt încă în picioare. Cel care s-a păstrat cel mai bine este la Ur, primul cămin al lui Avraam.
Nu este sigur dacă unul dintre templele-turn din Babilon, sau Borsipa a fost clădit pe locul Turnului Babel. O tradiţie ebraică mergând înapoi până, cel puţin, la începutul erei creştine localizează Turnul Babel la Borsipa, o cetate la 9 mile sud-vest de Babilon. Tot ce a mai rămas dintrun vechi turn din Borsipa, care altădată era alcătuit din şapte trepte, dominat de un templu, este o ruină impunătoare înaltă de 47,58 m. Inscripţii de la Nebucadneţar, găsite sub temeliile construcţiei, afirmă că el a terminat clădirea acestui turn, a cărei ridicare o începuse un rege anterior. Istoricul evreu Iosif atribuie cetatea lui Nimrod, o tradiţie care a fost perpetuată de populaţia locală în numele lor pentru turn, Birs-Nimrud. Ca toate clădirile babiloniene, acest turn a fost construit din cărămidă şi bitum, iar ruinele prezintă urmele a numeroase trăsnete care le-au lovit în veacurile trecute. Această administrare de căldură a sudat cărămizile şi asfaltul din partea cea mai de sus într-o singură masă solidă. Călători de acum câteva sute de ani au descris efectele focului ceresc asupra turnului, de obicei referindu-se la evenimentele descrie în Geneza 11.
Nu trebuie să fie uitat totuşi, că turnul de la Borsipa nu a fost construit mai devreme de secolul al VII-lea î.Hr., de Asurbanipal şi Nebucadneţar. Chiar dacă ruinele lui Birs-Nimrud indică locul primului turn Babel, toate urmele construcţiei originale au dispărut.
Este mai probabil că vechiul turn Babel a fost pe locul templului-turn din cetatea Babilon, care pe vremuri se găsea pe terenul templului Marduk, pe malul estic al Eufratului. Tradiţii babiloniene pretindeau că temeliile lui au fost puse pe vremuri foarte străvechi. Mai mulţi regi au restaurat turnul de-a lungul istoriei sale, Nebucadneţar fiind ultimul care a făcut acest lucru. Acest turn este descris în detaliu de istoricul grec Herodot, precum şi de un text cuneiform babilonian, ca având şapte trepte şi o înălţime totală de 76,25 m. Regele persan Xerxes l-a distrus în întregime, în 478 î.Hr., împreună cu cetatea Babilon. Alexandru cel Mare, plănuind să reclădească turnul, îndepărtase rămăşiţele, însă el a murit înainte ca planul său să poată fi adus la îndeplinire. Din cel mai înalt şi mai renumit templu-turn al Mesopotamiei antice nu a mai rămas nimic, afară de pietrele de temelie şi cele mai de jos trepte ale scării de pe vremuri. Faptul că de pe vremea lui Xerxes încoace nu se putea vedea nici un turn, în timp ce acela din apropiere, din Borsipa, a rămas în picioare, poate să constituie motivul pentru care evreii, la fel ca şi creştinii, au legat istorisirea din Geneza 11 de ruinele de la Borsipa.