11:31 Terah a luat pe fiul său Avram, şi pe Lot, fiul lui Haran, fiul fiului său, şi pe Sarai, nora sa, nevasta fiului său Avram. Au ieşit împreună din Ur din Haldea, ca să meargă în ţara Canaan. Au venit până la Haran, şi s-au aşezat acolo.
Au ieşit. Scripturile arată clar că Avram a fost acela căruia i s-a descoperit Dumnezeu în Ur din Caldeea, iar nu lui Terah, după cum s-ar putea trage concluzia din acest text (PP 127). Ştefan le-a spus ascultătorilor săi că Avram a plecat din ,,Mesopotamia înainte ca să se aşeze în Haran”, ca răspuns la o poruncă lămurită adresată de Dumnezeu lui personal (Fapte 7,2.3). Mai târziu, Dumnezeu îi aminteşte lui Avram că El l-a scos din Ur din Caldeea (Geneza 15,7), nu din Haran (vezi şi Neemia 9,7). Concluzionăm că Avram a fost chemat de două ori. La prima chemare, când locuia în Ur, el a trebuit să părăsească tribul său strămoşesc, iar a doua, la Haran, a trebuit să părăsească rudele apropiate, chiar casa tatălui său (vezi Geneza 12,1). Când i-a fost făcută prima chemare, Avram a ascultat de îndată şi a părăsit regiunea pentru a găsi un nou cămin în ţara în care Dumnezeu îi promisese că Se va îngriji de el. Trebuie ca el să fi avut o influenţă considerabilă asupra tatălui său, Terah, asupra lui Nahor, fratele său şi asupra lui Lot, nepotul său, pentru că ei au ales cu toţii să-l însoţească. Nahor nu este amintit ca unul dintre aceia care au plecat din Ur cu Terah şi Avram, dar dacă nu a plecat la data aceasta, trebuie să-i fi urmat mai târziu (vezi cap. 24,10). Cu toate că Avram a fost cel căruia i-a fost făcută chemarea în Ur, el locuia încă în casa tatălui său, şi aştepta ca tatăl său să ia iniţiativa, dacă va fi binevoitor să facă acest lucru.
Desigur că Terah a consimţit şi, fiind cap de familie s-a mutat. Buna cuviinţă orientală cerea să i se dea lui Terah cinstea de a acţiona în calitate de cap al familiei sale. Ar fi fost mult mai nepotrivit să se spună că Avram a luat pe tatăl său Terah.
Ca să meargă în ţara Canaan. Această afirmaţie arată că destinaţia lor a fost Canaanul chiar de la început. Din Mesopotamia sudică spre Canaan se putea călători pe două căi de comunicaţie. Un drum ducea direct peste marele deşert arab, însă o mare caravană de turme, cirezi şi servitori mulţi nu putea să străbată un astfel de teren. Celălalt drum ducea spre Eufrat, peste pustiul îngust al Siriei de nord şi apoi prin valea Orontes spre sud în Canaan. Fără îndoială că acesta a fost drumul pe care Avram a trebuit să călătorească.
Au venit până la Haran. Haran este aşezat pe râul Balik din Mesopotamia de nord, la jumătatea drumului dintre el şi Canaan. Cauza acestei întreruperi a călătoriei nu se arată, însă ar putea să fi fost pricinuită de frumuseţile atrăgătoare ale regiunii sau, mult mai probabil, de vârsta înaintată şi starea lui Terah. Pentru cea mai mare parte a familiei, Haranul a devenit locul permanent de locuit, ceea ce înseamnă că poate frumuseţile atrăgătoare ale regiunii ar fi dus la hotărârea de a se opri acolo. Văile Balik şi Habur au păşuni bogate. Se poate ca întreaga regiune să fi fost răzleţ populată şi părea să ofere frumoase posibilităţi pentru creşterea bogăţiei familiei, înainte de a porni la drum spre Canaan. Oricare ar fi fost motivul, Terah şi familia sa au tăbărât întrun loc pe care l-au numit Haran, poate în cinstea fiului şi fratelui lor care murise în Ur. Din cauza diferenţei neînsemnate din ortografia numelui ebraic al fiului lui Terah, Haran, şi acela al cetăţii Charan, legătura dintre aceste două nume este nesigură.
Dovada rădăcinilor puternice pe care le-au prins terahiţii în noul lor cămin se vede limpede din faptul că mai multe nume ale familiei lor au rămas legate de cetăţi ale regiunii, timp de sute de ani şi în unele cazuri timp de milenii. Este posibil ca Haran, o cetate importantă în timpul celui de-al doilea şi întâiului mileniu î.Hr., a primit numele acesta în cinstea lui Haran, aşa cum s-a sugerat mai sus. Memoria lui Peleg trăieşte în numele cetăţii Paliga de la gura râului Habur. Nahor a dat numele său cetăţii lui Nahor (cap. 24,10), Til-Nahiri de mai târziu, aproape de Haran. Numele de Serug se reflectă în oraşul din apropiere, Sarugi, şi aşezarea Til-şa-turahi de pe râul Balik poate să perpetueze numele lui Terah. Aceste nume de localităţi reprezintă o dovadă clară că familia lui Terah a ocupat în timpurile străvechi aceste regiuni.