6:8 Cine seamănă în firea lui pământească, va secera din firea pământească putrezirea; dar cine seamănă în Duhul, va secera din Duhul viaţa veşnică.
În firea pământească. [,,În carne,” KJV]. Vezi cap. 5:13.17.24. Pavel se referă aici la aceia care nu fac nici o încercare de a pune frâu dorinţelor şi înclinaţiilor lor naturale (cazi cap. 5:19-21). Numai când un om se împotriveşte răului poate aştepta să fie eliberat de influenţa şi de rezultatele umblării lui. În cap. 6:7 atenţia e concentrată la felul de sămânţă semănată, dar aici, mai mult la terenul în care e semănată. Comparaţi parabola semănătorului (vezi Mat 13:3-9). Când terenul este ,,firea pământească” [,,carnea”], roada cu siguranţă va fi nimicită.
Seamănă în Duhul. Echivalent cu ,,mânat de Duhul” (vezi Rom 8:14; Gal 5:16). Nu se poate cita pentru aceasta un exemplu mai bun decât viaţa apostolului Pavel însuşi. El ştia din experienţă de ceea ce vorbea (cf. Fapte 13:1.2; 16:6.7, etc).