4:3 Tot aşa şi noi, când eram nevârstnici, eram sub robia învăţăturilor începătoare ale lumii.
Noi. Pavel vorbeşte aici ca iudeu (vezi cap. 2:15). Când se adresează din nou galatenilor foloseşte pronumele ,,noi” (cap. 4:8-21). În cele din urmă vorbeşte despre sine ca fiind una cu galatenii (cap. 4:27-31; cf. cu cap. 2:15.17).
Când eram nevârstnici. [,,Când eram copii,” KJV]. Adică, înainte de cruce.
Sub robia. [,,Robie la,” KJV]. În tot decursul timpurilor Vechiului Testament, iudeii au fost supuşi ,,legii” (vezi cap. 2:16) aşa cum un rob este supus stăpânului său. Dumnezeu le cerea să se conformeze preceptelor ei aşa cum se aşteaptă ca un minor să asculte de tutorii săi. Cât de curios era că galatenii ,,neînţelepţi” aspirau să se reîntoarcă la acea stare de robie (cap. 3:1; 4:9; 5:1). Ei nu puteau găsi eliberarea de condamnare, care era tot ceea ce le putea oferi legea (cap. 3:13). Toţi aceia care astăzi se încred în propriile lor eforturi pentru mântuire sunt în aceeaşi stare de robie ca şi iudeii timpurilor Vechiului Testament şi ca galatenii pe când erau supuşi iudaizanţilor (vezi p. 933). Orice datorie autoprescrisă, sau cerută de autoritate eclasiastică, are ca rezultat robia spirituală dacă ia locul credinţei în Dumnezeu şi supunerii faţă de voia Lui.
Învăţăturilor începătoare. [,,Elementelor,” KJV; ,,Stihiile,” G. Galaction]. Gr. stoicheia, la început însemnând ,,lucruri aşezate în şiruri”; mai târziu ,,alfabetul,” deoarece literele lui erau scrise într-un rând – ABC-urile. Într-un sens literal stoicheia a ajuns să însemneze elementele fundamentale din care lumea şi universul sunt alcătuite (ca în 2Pet 3:10.12); într-un sens cronologic fiinţele spirituale ale universului (cf. Cols 2:15); şi într-un sens metaforic, începuturile cunoştinţei (Gal 4:3.9; Cols 2:8.20). Cuvintele ,,tot aşa” face semnu egal dintre afirmaţia din Gal 4:3 cu aceea din vers. 2 şi în felul acesta ,,elementele lumii” din vers. 3 cu ,,epitropii îngrijitori” din vers. 2 (vezi comentariul textelor vizate). Pavel aici se referă al sistemul ceremonial ca la un abecedar al religiei şi preceptele ei ca învăţătură elementară cu privire la planul de mântuire. ,,Legea” (vezi cap. 2:16) era deci alfabetul adevărului revelat, adaptat la înţelegerea copiilor spirituali (vezi cap. 3:24; 4:1). Din punctul de vedere al lui Pavel sistemul ceremonial şi cerinţele lui apăreau acum copilăreşti, ,,slabe şi sărăcăcioase” (vers. 9). Instituţiile ceremoniale fuseseră date de Dumnezeu unui popor foarte analfabet, care abia ieşise din sclavie. Serviciile sanctuarului au fost simplificate în aşa fel ca înţelesul lor să poată fi prins. Dumnezeu nu intenţionase ca iudeii să fie satisfăcuţi cu această abordare elementară a marii teme a răscumpărării. Serviciile şi sacrificiile nu erau decât umbre sau simboluri. Ele s-au fost intenţionate de a lua locul adevăratei mărturisiri şi părăsiri a păcatului (vezi Cols 2:17; Evr 10:1.4).
Lumii. Gr. kosmos, aici probabil însemnând ,,lumea” sau omenire, ca şi în Ioan 3:16.17.19; Rom 5:12; 11:12, etc. Expresia ,,elementele lumii” [,,învăţături începătoare ale lumii”], ar putea fi astfel redată: ,,principii religioase elementare pentru neamul omenesc.”