4:28 Şi voi, fraţilor, ca şi Isaac, voi sunteţi copii ai făgăduinţei.
Copii ai făgăduinţei. Vezi vers. 23. Pavel aici se referă la creştini, al căror privilegiu e de a intra în toate făgăduinţele de bază făcute lui Avraam şi descendenţilor lui (vezi vol. IV, p. 35). Iudeii au dat greş în a intra în odihna divină din cauza necredinţei (Evr 3:19 la 4:2), şi rămăsese pentru cei aleşi din toate naţiunile să intre în ,,odihna” rânduită de Dumnezeu pentru toţi cei care se apropiau ,,cu deplină încredere de scaunul harului” (vezi Evr 4:9.16). Galatenii crezuseră şi se bucuraseră în marele adevăr al neprihănirii prin credinţă până când învăţătorii mincinoşi de la Ierusalim îi convinseseră să încerce să-şi asigure mântuirea prin fapte. Dar deşi erau în curs de a se întoarce la ,,o altă Evanghelie” (Gal 1:6.7), Pavel nu pierduse speranţa revenirii lor la calea credinţei.