4:1 Dar câtă vreme moştenitorul este nevârstnic, eu spun că nu se deosebeşte cu nimic de un rob, măcar că este stăpân pe tot.
Moştenitorul. Acest capitol amplifică şi ilustrează adevărul enunţat în cap. 3:17-25 prin cele două analogii – moştenitorul (cap. 4:1-9) şi cei doi fii (vers. 21-31) – separate de o paranteză conţinând îndemnuri o schiţă biografică (vers. 10-20). Aici moştenitorul (cf. cap. 3:29) reprezintă toată sămânţa spirituală a lui Avraam (vezi cap. 3:7-9.26-29).
Nevârstnic. [,,Copil,” KJV]. Un moştenitor poate fi copil, dar aceasta nu-l face mai puţin moştenitor. La timpul cuvenit el va primi administrarea averii tatălui său. Ca fiu, el are dreptul la ea, dar nu are autoritate asupra ei. Dacă Pavel aici prezintă pe tatăl moştenitorului ca încă fiind în viaţă sau ca fiind deja decedat nu e clar, şi nici nu are vreo însemnătate. Aşa cum evidenţiază contextul (vers. 2-7), sau perioada adolescenţei, reprezintă starea lui Israel ca popor în timp ce trăia ,,sub lege” (cap. 3:17-19.23-25).
Rob. [,,Serv,” KJV]. Literal, ,,sclav.” Până când moştenitorul nu devine major el nu are mai multă autoritate asupra moştenirii pe care a primit-o decât dacă ar fi unul dintre robii tatălui său. El este pus sub supraveghere unui tutore (cf. cap. 3:24), de care este obligat să asculte. Fiind lipsit de maturitate, de înţelegere, şi judecată, el nu se bucură de libertatea pe care ar fi să o aibă când ajunge la vârsta de bărbat. Aşa era cu iudeii sub sistemul legal. Ieşind din Egipt, israeliţii s-au dovedit incredibil de insensibili şi de neînţelepţi, şi au înaintat prea puţin în decursul istoriei lor ca naţiune (vezi Exo 32:9.10) 3:3; Eze 20:1-38; Mal 1:6; 3:7; Mat 21:33; 23:29-38; Vol. IV, p. 30-33). ,,Legea (vezi Gal 2:16) pe care le-a dat-o Dumnezeu când au ieşit din Egipt a fost adaptată la capacitatea lor de înţelegere. Prevederile elementare ale sistemului ceremonial erau intenţionate să-i facă în stare să înţeleagă principiile fundamentale ale planului de mântuire şi de a-i conduce să-şi însuşească binecuvântările prevăzute de el (vezi cap. 3:19.24). Era intenţia lui Dumnezeu ca sub o asemenea tutelă ei să ajungă la maturitate spirituală (vezi Vol. IV, p. 28-30; vezi cap. 3:6-8.14).
Stăpân pe toate. Pavel pare că lasă a se înţelege că moştenitorul se apropie de maturitate şi este doritor, poate nerăbdător, să obţină stăpânirea moştenirii sale. Dar e încă minor şi nu are mai multă jurisdicţie asupra ei decât dacă ar fi sclavul tatălui său.