3:1 O, Galateni nechibzuiţi! Cine v-a fermecat, pe voi, înaintea ochilor cărora a fost zugrăvit Isus Hristos ca răstignit?
Galateni fără minte. Galatenii dovediseră lipsa lor de înţelegere prin cedarea la influenţa învăţătorilor mincinoşi. Nu există motiv temeinic pentru decizia lor de a renunţa la mântuirea prin credinţă.
V-a fermecat. Ei fuseseră duşi rău în rătăcire. Pavel le scrie acum în nădejdea că ei vor vedea inconsecvenţa lor şi se vor abate de la greşeala vădită în care căzuseră. Ei ar fi trebuit să fi fost supuşi la vreo influenţă dincolo de raţiune, deoarece raţiunea ar fi condamnat o astfel de purtare. Alegerea lor nu se putea să fi fost rezultatul unei judecăţi sănătoase întemeiată pe argumente valabile.
[,,Să nu ascultaţi adevărul,” KJV]. Dovezi textuale furnizează (cf. p. 10) omiterea acestei propoziţii.
A fost zugrăvit. [,,Prezentat în chip vădit,” KJV]. Gr. prographe, ,,a zugrăvi făţiş.” Cuvântul era de obicei folosit pe vremea lui Pavel pentru înştiinţări şi declaraţii publice. Galatenii nu puteau spune că sunt în necunoştinţă de adevărurile Evangheliei, deoarece Pavel le făcuse atât de pe înţeles încât era ca şi cum ei văzuseră pe Isus cu proprii lor ochi.
Răstignit. [,,Crucificat,” KJV]. Nu crucificat între ei, ci prezentat între ei ca răstignit. Pavel se lăuda cu crucea lui Hristos şi făcea din ea centrul predicii sale (vezi 2Cor 1:23; 2:1.2; 15:3). Galatenii înţeleseseră însemnătatea morţii lui Hristos. Ea fusese făcută atât de clar pentru ei ca şi cum ei ar fi fost martorii oculari la ea. Ei acceptaseră jertfa aceasta ca fiind necesară pentru îndreptăţirea lor. Cum puteau ei acum să se întoarcă la învăţăturile mincinoase pe care le primiseră de curând ca şi cum tot ce-i învăţase Pavel era pură fantezie?