2:5 noi nu ne-am supus şi nu ne-am potrivit lor nici o clipă măcar, pentru ca adevărul Evangheliei să rămână cu voi.
Lor. [,,Cărora,” KJV]. Adică, iudaizanţilor şi cererii lor ca Tit să fie circumcis.
Nu n-am supus. [,,Le-am dat loc prin supunere,” KJV]. Sau ,,supus.” Însăşi problema care tulbura acum bisericile din Galatia se iscase la Ierusalim cu privire la Tit. Dar apostolii pare că au refuzat de a susţine cererea iudaizanţilor ca Tit să fie circumcis. În felul acesta, căutând să impună circumciziunea galatenilor, iudaizanţii – nu Pavel – erau împotriva poziţiei apostolilor.
Adevărul. A ceda înaintea iudaizanţilor – fie la Ierusalim, fie în Galatia – ar fi însemnat a tăgădui marele principiu al îndreptăţirii prin credinţă. În nici un sens nu era o manifestare din partea lui Pavel; ci mai degrabă era o poziţie hotărâtă împotriva unei încercări de a perverti Evanghelia prin punerea îndreptăţirii prin faptele legii în locul adevărului cardinal al Evangheliei – îndreptăţirea prin credinţă.