9:9 Căci suntem robi, dar Dumnezeu nu ne-a părăsit în robia noastră. A îndreptat spre noi bunăvoinţa împăraţilor Perşilor şi ei ne-au dat o nouă putere de viaţă, ca să putem zidi Casa Dumnezeului nostru, şi să-i dregem dărâmăturile, făcându-ne astfel rost de un loc de adăpost în Iuda şi la Ierusalim.
Împăraţilor perşilor. Deşi deplângea starea spirituală a poporului, Ezra este recunoscător pentru privilegiile acordate de împăraţii perşilor. Practic, fiecare monarh de până acum dovedise bunăvoinţă faţă de iudei. Cir acordase prima permisiune de reîntoarcere şi construire a Templului (Ezra 1). Cambise îi favorizase pe iudeii din Egipt, după cum aflăm din papirusurile elefantine. Dariu I reînnoise decretul lui Cir (Ezra 6), Xerxe acordase iudeilor din tot imperiul privilegii nemaiîntâlnite (Estera 8-10) şi Artaxerxe I făcuse acum donaţii noi şi mult cuprinzătoare (Ezra 7). Singura excepţie fusese falsul Smerdis, care în mod activ le-a pus piedici iudeilor în cursul celor câteva luni ale domniei lui.
Să putem zidi Casa. Vezi la cap. 6,14; 7,27.
Un loc de adăpost. [Să ne dea un zid, KJV] S-a arătat deja în nota suplimentară de la cap. 7 că această afirmaţie nu înseamnă în mod necesar că, la sosirea la Ierusalim, Ezra a găsit un zid terminat. El se referă la diferitele subvenţii făcute de împăraţii perşilor, îndeosebi la permisiune de a reclădi zidul. Ezra, care fusese învestit cu autoritatea de a lucra la zid, putea de aceea să spună pe bună dreptate că Dumnezeu "a îndreptat spre noi bunăvoinţa împăraţilor perşilor ... făcându-ne astfel rost de un loc de adăpost, în Iuda şi la Ierusalim" ["ca să ne dea un zid în Iuda şi la Ierusalim", KJV]. Poate, aşa cum gândesc unii, "zidul" simbolizează şi înseamnă ocrotire (vezi Zaharia 2,5).