4:13 Să ştie dar împăratul că, dacă se va zidi cetatea aceasta şi i se vor ridica zidurile, nu vor mai plăti nici bir, nici dare, nici drept de trecere, şi vistieria împărătească va suferi din pricina aceasta.
Nu vor mai plăti. Concluziile trase din rezidirea fortificaţiilor Ierusalimului erau plauzibile. Istoria cunoaşte multe exemple de cetăţi care au refuzat să plătească tribut suzeranilor lor, dacă se simţeau în siguranţă să procedeze astfel. De multe ori simpla reparare a zidurilor cetăţii trezea bănuiala şi era interpretată ca o pregătire a revoltei. Este destul de limpede că acuzaţia era, totuşi, cu totul neîntemeiată. Iudeii fuseseră recunoscători lui Cir pentru că li se îngăduise să se înapoieze în veche lor patrie. Ei primiseră favoruri împărăteşti şi nici nu se gândeau să se revolte împotriva conducătorilor binevoitori ai Persiei, care le făcuse mult bine. Istoria iudeilor sub cârmuitorii persani nu scoate la iveală nici o răzvrătire organizată.
Nici bir, nici dare, nici drept de trecere. Cele trei expresii alese de traducătorii KJV nu redau clar sensul cuprins în cuvintele aramaice. Cel dintâi, un cuvânt acadian de împrumut, înseamnă venituri care trebuie să se plătească în bani; al doilea, un cuvânt vechi persan, înseamnă tribut care trebuie să fie plătit în natură sau produse; al treilea, luat tot din acadiană, reprezintă taxele feudale care trebuiau să fie plătite pentru anumite subvenţii.