7:20 Se făleau cu podoaba lor măreaţă, şi cu ea au făcut icoanele urâciunilor lor, ale idolilor lor. De aceea le-o voi preface în scârbă pentru ei.
Podoaba. Versiunea Siriacă şi Symachus zic aici ,,podoaba lor”. Poporul şi-a folosit bogăţiile, argintul şi aurul lor, pentru a-şi înălţa idolii lor detestabili de care lui Dumnezeu îi este scârbă.
Măreaţă. Sau ,,maiestate” . Ebr. ga‘on, aici, mai degrabă ,,mândrie”, ca în Levitic 26,19; Iov 35,12; Psalmi 59,12; etc. Evident o referire la sanctuar, cu sfinţenie ferit de orice încălcare, centrul vieţii religioase şi naţionale a lui Israel.