32:19 Şi, pe când se apropia de tabără, a văzut viţelul şi jocurile. Moise s-a aprins de mânie, a aruncat tablele din mână, şi le-a sfărâmat de piciorul muntelui.
Pe când se apropia. La naţiunile din vechime, ceremoniile religioase includeau dansul. La evrei, dansul era uneori solemn şi demn, aşa cum a fost cazul lui David (2 Samuel 6,14), alteori era festiv şi plin de bucurie (vezi comentariul pentru Exod 15,20). Cu toate acestea, la păgâni şi îndeosebi printre naţiunile orientale, astfel de dansuri aveau un caracter lasciv şi desfrânat. Dansatorii egipteni erau o categorie profesională inferioară, iar dansul lor era senzual şi indecent. În Siria, Asia Mică, şi în Babilon, dansul era o orgie sălbatică. Acesta fusese felul de dans pe care şi-l îngăduiseră izraeliţii acum, fapt ce justifică furia lui Moise. Era un act de idolatrie în cel mai josnic grad. Nu este ciudat că el a izbit cu violenţă tablele şi le-a spart. Prin acest gest, el a indicată faptul că izraeliţii rupseseră legământul cu Dumnezeu, iar Dumnezeu rupsese legământul Său cu ei (Deuteronom 9,17; PP 320).