3:6 Şi a adăugat: Eu sunt Dumnezeul tatălui tău, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov. Moise şi-a ascuns faţa, căci se temea să privească pe Dumnezeu.
Dumnezeul tatălui tău. Trecerea de la ,,îngerul Domnului” (v.2) la ,,Domnul”, Iehova (v.4) şi apoi la ,,Dumnezeu” (v.4, 6) exclude ideea că Iehova este numai un Dumnezeu naţional, după cum pretinde înalta critică. Aceasta dovedeşte că cele trei expresii sunt mai mult sau mai puţin sinonime. După ce Moise a făcut cunoştinţă cu faptul prezenţei Sale, Dumnezeu se prezintă pe Sine ca Dumnezeul părinţilor lui, Avraam, Isaac şi Iacov. În felul acesta, Dumnezeu îi aminteşte de făgăduinţele făcute patriarhilor, pe care era aproape să le ducă la îndeplinire faţă de sămânţa lor, copiii lui Israel. În expresia ,,tatălui tău” sunt clasificaţi ca unul singur cei trei patriarhi, din cauza legăturilor personale de care s-au bucurat fiecare din ei cu Dumnezeu, şi a făgăduinţelor pe care fiecare le-a primit direct de la Dumnezeu.
Moise şi-a ascuns faţa. Slava Dumnezeului celui Sfânt nu o poate suporta nici un om păcătos, deci, pentru Moise era numai firesc să-şi ascundă faţa. Mai târziu, Ilie a făcut la fel în acelaşi loc (1 Regi 19,13), şi chiar sfinţii îngeri fac la fel înaintea tronului lui Dumnezeu din ceruri (Isaia 6,2).