3:22 Fiecare femeie va cere de la vecina ei şi de la cea care locuieşte în casa ei, vase de argint, vase de aur, şi haine, pe care le veţi pune pe fiii şi fiicele voastre. Şi veţi jefui astfel pe Egipteni.
Fiecare femeie va cere. Fără îndoială că evreii n-au avut de gând să restituie ce încercau să obţină de la egipteni. Prin urmare, au fost învinuiţi de fraudă şi Dumnezeu este blamat nu numai pentru iertarea faptei de înşelăciune, ci şi pentru plănuirea şi dirijarea ei. Însă verbul tradus cu ,,împrumuta” (engleză) trebuie să fie tradus ,,cere” ca în RSV (şi în traducerea Cornilescu). Izraeliţii trebuiau să ceară daruri de la vecinii lor egipteni ca o contribuţie pentru cheltuielile necesare lungii călătorii. Ei munciseră zeci de ani ca robi în folosul egiptenilor, a căror impozite fuseseră mai uşoare, proporţional cu valoarea muncii gratuite făcută de evrei. Ultima avea să fie, desigur, îndreptăţită numai la o mică răsplătire pentru îndelungaţii ani de muncă făcută. Izraeliţii au cerut fără intenţia de a restitui şi egiptenii au aprobat cererea lor fără a se aştepta să primească înapoi, pentru că Dumnezeu a făcut ca inimile lor să fie deschise faţă de izraeliţi (v.21). Egiptenii îi jefuiseră pe evrei, iar acum evreii au scos jaful din Egipt ca o compensare parţială (PP 281).Comentariile Ellen G. White
1-22 PP 251-253
1 CT 406, 417; Ed 62; FE 342, 360; GW 333; MH 474; PP 247, 251; 4T 343, 442, 611
1,2 DA 23
1-3 PP 251
2 SR 110
2-5 MH 212
4,5 MH 508
4-6PP 251
5 CS 83; Ed 243; FE 192; GW 179; PK 49; PP 350; TM 60; 5T 711
5,6 MH 436; 8T 284
7,8 PP 252
7-10 SR 111, 147
10 FE 287; MH 475
10,11 4T 611
10-13 PP 252
12 CH 313; DA 641; 7T 221; 8T 144
14 DA 24; 1T 292; 5T 704, 725; 6T 20; 9T 260
14-22 PP 253