28:36 Să faci şi o tablă de aur curat, şi să sapi pe ea, cum se sapă pe o pecete: Sfinţenie Domnului.
O tablă. Aceasta era semnul cel mai important şi semnificativ al ,,mitrei” (v.37). Ea era aşezată drept în faţă, deasupra frunţii, atrăgând astfel atenţia generală chiar mai mult decât pieptarul. Poziţia ei a făcut din ea ,,punctul culminant al întregii îmbrăcăminţi preoţeşti”. Acestei poziţii i s-a adăugat forţă şi însemnătate prin inscripţia pe care o purta: ,,Sfinţenie Domnului”. Gravarea aceasta dădea poporului concepţia cea mai înaltă despre religie şi arăta spre obiectivul ei suprem (Levitic 11,44; Evrei 12,14; 1 Petru 1,15.16). Aceasta era o continuă aducere aminte că, fără această parte esenţială, toate slujbele de închinare aveau să fie o prefăcătorie înaintea lui Dumnezeu (vezi Isaia 1,11-17). Cât îl priveşte pe marele preot, ea îl învăţa că slujba lui nu trebuia să ajungă o simplă formă, ci obiectivul ei era consacrarea propriei vieţi şi ale vieţii poporului.
Aceasta este cea mai importantă învăţătură pentru slujitorii lui Dumnezeu de astăzi (Isaia 52,11; 1 Petru 5,2.3). Acei slujbaşi care neglijează să trăiască şi să se poarte astfel se află sub cea mai severă condamnare a cerului (1 Samuel 2,12-36; 3,11-14; 4,11; Maleahi 2,1-9). Importanţa inscripţiei de pe mitră explică de ce este amintită chiar înainte de mitra însăşi.