26:32 S-o prinzi de patru stâlpi de salcâm, poleiţi cu aur; stâlpii aceştia să aibă nişte cârlige de aur, şi să stea pe patru picioare de argint.
Patru stâlpi. ,,Perdeaua” (v.31) trebuia să fie atârnată de ,,patru stâlpi”. ,,Perdeaua pentru uşa cortului” era suspendată de ,,cinci stâlpi” (v.36, 37). Perdeaua dinăuntru nu se întindea până la tavan, ci îngăduia ca slava lui Dumnezeu, arătată deasupra scaunului harului, să fie vizibilă din Locul Sfânt (PP 353). Cei patru stâlpi aveau ,,cârlige” de aur şi se rezemau pe ,,patru picioare (temelii) de argint”, ca scândurile din pereţi (v.15,19)