26:19 Sub cele douăzeci de scânduri, să pui patruzeci de picioare de argint, câte două picioare sub fiecare scândură pentru cele două urechi ale ei.
Patruzeci de picioare. Acestea cântăreau un talant fiecare bucată sau 34,2 kg (cap. 38,27). Fiecare formau un cub ceva mai mic decât 14,7 cm pe fiecare latură. ,,Picioarele” erau aşezate unul lângă altul pe pământ, formând o fundaţie permanentă pentru pereţii de scândură. Alte patruzeci erau necesare pentru peretele de nord (cap. 26,21), 16 pentru peretele de apus şi patru pentru stâlpii dintre cele două încăperi, adică 100 de ,,picioare” în total (cap. 38,27). Faptul că tabernacolul era ridicat pe această fundaţie formată din stâlpi de argint simbolizează, după unii comentatori, ca reprezentând biserica separată de lume. El nu era un loc de odihnă permanent, ci privea înainte prin credinţă, spre ,,cetatea care are temelii tari, al cărei meşter şi ziditor este Dumnezeu” (Evrei 11,10). ,,Căci noi n-avem aici o cetate stătătoare, ci suntem în căutarea celei viitoare” (Evrei 13,14).