23:2 Să nu te iei după mulţime ca să faci rău; şi la judecată să nu mărturiseşti trecând de partea celor mulţi, ca să abaţi dreptatea.
Să nu te iei după mulţime. Omiţând cuvântul ,,faci” din această propoziţie care nu există în originalul ebraic, interdicţia aceasta cuprinde nu numai răul în faptă, ci şi în cuvânt şi gând. Amintindu-ne de cuvintele lui Isus, nu trebuie să luăm felul de viaţă al celor mulţi ca exemplu al nostru. (Matei 7,13.14). Unul din principalele pericole care îi înfruntă pe cei care mărturisesc a fi creştini este acela al voinţei înclinate să urmeze mulţimea, în ciuda avertismentului biblic împotriva unei astfel de tendinţe.
Trecând de partea. Adică, a te abate. O traducere mai bună a acestei ultime jumătăţi de verset ar fi: ,,Nici să nu aduci mărturie într-un caz, mergând alături de mulţime, ca să strici dreptatea”. În legătură cu versetul următor acesta poate fi considerat ca referindu-se la un judecător care nu trebuie să-i urmeze pe alţi judecători în hotărârea unui caz, ci să aibă propria părere şi să ţină la ea.