2:25 Dumnezeu a privit spre copiii lui Israel, şi a luat cunoştinţă de ei.
Dumnezeu a privit. Credincios legământului Său cu Avraam, Isaac şi Iacov, Dumnezeu şi-a adus aminte de poporul Lui asuprit. Pentru că ei au fost obiectul atenţiei Lui deosebite, Dumnezeu a intrat în acţiune într-un mod miraculos, ca să îndeplinească scopul Său milostiv cu privire la ei. Expresii omeneşti folosite pentru a descrie atitudinea şi faptele lui Dumnezeu pot să pară uneori nedemne de o fiinţă atotputernică, atotştiutoare şi veşnică. Totuşi, trebuie să fie amintit că nişte cuvinte mărginite dau, în cel mai bun caz, o zugrăvire nedesăvârşită a voinţei şi căilor Celui Nemărginit.
Comentariile lui Ellen G. White
1-25 PP 242-251; SR 106-110
2 PP 242
2-6 PP 243
6-8 SR 107
7,9 PP 243
8,9 AH 238
10 PP 244
11,12 PP 246
11-15 FE 342; SR 109
14-16,21 PP 247
23 1T 264
23-25 PP 251; SR 147