2:23 După multă vreme, împăratul Egiptului a murit; şi copiii lui Israel gemeau încă din pricina robiei, şi scoteau strigăte deznădăjduite. Strigătele acestea, pe care li le smulgea robia, s-au suit până la Dumnezeu.
După multă vreme. Expresia aceasta acoperă o perioadă de vreo 40 de ani (Fapte 7,30).
Împăratul Egiptului a murit. Thutmose III de care fugise Moise a murit aproximativ pe la 1450 î.Hr., după o domnie de unul singur de 32 de ani, care fusese precedată de o coregenţă cu Hatshepsut ce este posibil să fi durat timp de 22 de ani.
Copiii lui Israel gemeau. Moartea lui Thutmose III n-a adus nici o uşurare a asupririi, ci se pare că a devenit chiar mai severă. Vechi documente egiptene descoperă că Thutmose III a fost urmat la tron de fiul său Amenhotep II, care s-a dovedit a fi un rege crud şi un cuceritor nemilos. La începutul domniei lui, el s-a întors dintr-o campanie asiatică cu şapte prinţi canaaniţi ca prizonieri. Navigând în susul Nilului spre capitala sa, Teba, a spânzurat pe şase dintre ei pe zidul oraşului, şi l-a dus pe al şaptelea în capitala nubiană, Nepata, unde a primit acelaşi tratament. Amenhotep II şi-a asigurat ascultarea supuşilor lui acasă şi în ţinuturile cucerite printr-o administraţie de teroare intenţionată. Caracterul lui, aşa cum este descoperit de rapoartele laice, corespunde bine cu acel al încăpăţânatului Faraon care a intensificat asuprirea izraeliţilor când a mijlocit Moise în favoarea lor pe timpul vărsării plăgilor.