16:5 În ziua a şasea, când vor pregăti ce au adus acasă, vor avea de două ori mai mult decât vor strânge în fiecare zi.
În ziua a şasea. Moise arată aici, pe scurt, natura încercării la care se referă v.4. Menţiunea de ,,ziua a şasea” aminteşte de ziua a şasea din săptămâna creaţiunii (Geneza 1,31), singurul loc în care se întâlneşte până aici această expresie şi, în felul acesta, faptul că Dumnezeu a încheiat în şase zile lucrarea Sa de creaţiune (Geneza 2,1-3). Considerată împreună cu Geneza 2,1-3 şi Exod 20,8-11 referinţa aceasta arată clar spre faptul că iudeii cunoşteau ciclul săptămânal înainte de a fi dată legea pe Sinai (compară cu Geneza 29,28). Ziua a şaptea, în care nu cădea mană, era ,,sfântul Sabat al Domnului (Exod 16,22-30) şi poporul trebuia să se odihnească în el (v.30). În ebraică, cuvântul Sabat înseamnă ,,odihnă”. Versetul 5, în legătură cu v.23 arată că numai ziua a şaptea avea un nume, ,,sabatul ... Domnului”, în timp ce celelalte zile se arătau prin numerale ordinale, ca prima, a doua, a treia, etc.
De două ori mai mult. În ziua a şasea avea să cadă de două ori mai multă mană, şi ei trebuiau să adune de două ori mai mult (PP 296). Acest gând şi activitatea săptămânală cerute ca pregătire pentru Sabat aveau să fie pentru Israel o lecţie cu privire la importanţa zilei de Sabat.