14:7 A luat şase sute de care de luptă cu oameni aleşi, şi toate carele Egiptului; în toate erau luptători.
Şase sute de care de luptă. Începând cu dinastia a optsprezecea, carele de luptă au ajuns să fie echipamentul standard al oştirii egiptene. De atunci înainte, regii mergeau întotdeauna la război în care. Două care regale ale dinastiei a optsprezecea au supravieţuit până în ziua de azi şi, de aceea, construcţia lor este bine cunoscută. În partea de la urmă erau deschise şi au constat dintr-o platformă semicirculară făcută din lemn şi împrejmuită de o margine care se ridica într-o arcuire graţioasă până la înălţimea de aproximativ 0,90 m deasupra platformei. Carele aveau două roţi şi o oişte şi erau trase de doi cai mici. De obicei, erau echipate cu doi bărbaţi, un luptător şi un vizitiu.
Luptători. În ebraică şi în alte limbi semite, ,,cel de-al treilea”, însemnând aici probabil ,,cel de-al treilea în car”. În Asiria ajunsese un termen tehnic pentru conducătorul carului. Totuşi, în ebraică, termenul pare a fi sinonim cu ,,luptător distins” (vezi 2 Regi 9,25; etc.). Având în vedere că de obicei sunt zugrăviţi doi oameni într-un car egiptean, s-ar părea că termenul tradus aici ,,luptător”, ar trebui redat ,,luptător distins”. Cele 600 de care alese cu echipajele lor, probabil că aparţineau corpului de gardă al regelui şi au putut fi pregătite pentru o acţiune cum era urmărirea izraeliţilor, într-un timp foarte scurt.