Electronic Books / Adventist / Romanian / Comentarii Biblice / Web / Exod

Exod 14:2


14:2 Spune copiilor lui Israel să se întoarcă, şi să tăbărască înaintea Pihahirotului, între Migdol şi mare, faţă în faţă cu Baal-Ţefon: în dreptul locului acestuia să tăbărâţi, lângă mare.

Să se întoarcă şi să tăbărască. Până aici marşul izraeliţilor fusese în general în direcţia sud-estică. O altă zi de călătorie în aceeaşi direcţie i-ar fi dus mult dincolo de frontiera estică a Egiptului. Dar Dumnezeu a poruncit să se facă o schimbare care trebuie să le fi părut ciudată şi inexplicabilă. Ei trebuiau să apuce calea într-o direcţie sud-vestică, care în curând avea să plaseze Marea Roşie între ei şi destinaţia lor. Deşi aşezarea geografică a locului de tabără următor este descris aici cu multe amănunte, până acum n-a fost identificat nici unul din locurile numite. Numele Pihahirot este, după cât se pare, egiptean, dar însemnătatea şi aşezarea lui rămân nesigure.

Între Migdol şi mare. Migdol înseamnă ,,cetate” sau ,,fortăreaţă”. Fără îndoială că aceasta se referă la un număr de localităţi de-a lungul frontierei estice a Egiptului (vezi Numeri 33,7; Ieremia 44,1; 46,14; Ezechiel 29,10; 30,6). Probabil că ,,migdol-urile” acestea nu erau oraşe diferite, ci puncte întărite care făceau parte din sistemul de fortificaţii al frontierei (vezi Exod 13,20).

Faţă-n faţă cu Baal-Ţefon. Locul acesta nu este cunoscut, deşi numele Baal-Ţefon era dat şi unei zeităţi canaanite. El înseamnă, literal ,,Baal”-ul sau ,,domnul nordului”, un zeu amintit pe monumentele egiptene, ca în inscripţiile canaanite. Un text fenician îl declară a fi zeul principal al oraşului Daphanae (biblicul Taphanhes, Tel Defenneh modern) din delta egipteană. Locul amintit aici poate să fi primit numele lui de la acest zeu canaanit, al cărui altar, sau sanctuar, la care veneau popoarele din partea estică a pustiei să se închine, era în oraş.

O astfel de descriere geografică exactă, unică în Pentateuc, sugerează în primul rând, că Pihahirot însuşi nu era bine cunoscut, şi în al doilea rând, că autorul Exodului cunoştea geografia ţării. Nici un scriitor de mai târziu nu putea risca să dea astfel de amănunte locale.