2:5 În capitala Susa era un Iudeu numit Mardoheu, fiul lui Iair, fiul lui Şimei, fiul lui Chis, bărbat din Beniamin,
Un iudeu. Deodată decorul se schimbă de la curtea Persiei într-un modest cămin iudeu, undeva în capitală. Pe cât se ştie, nu fuseseră niciodată duşi captivi iudei la Susa, iar iudeii care locuiau acolo, probabil făceau aceasta după propria lor alegere. Conform tradiţiei iudaică, Mardoheu a fost angajat într-o activitate comercială înainte ca destinul să-l fi legat de curtea persană.
Mardoheu. Cu privire la posibila identificare a lui Mardoheu cu Marduka dintr-o tăbliţă cuneiformă, vezi introducerea, p. 458.
Mardoheu a fost un iudeu din seminţia lui Beniamin, sortit să ocupe un loc de cinste în analele poporului său. Nu e sigur dacă strămoşul lui Mardoheu, "luat din Ierusalim [şi dus la Babilon] printre robii strămutaţi" (vers. 6) a fost Chiş sau Iair; sintaxa ebraică ar admite pe oricare dintre ei. Dacă era Chiş, atunci Chiş era bunicul lui Mardoheu. Trei sau patru generaţii ar cuprinde cei 18 ani care au trecut. Dacă, pe de altă parte, era Iair, atunci Şimei şi Chiş erau strămoşi dinainte de captivitate ai lui Mardoheu, a cărui legătură precisă nu e cunoscută. În acest caz din urmă, genealogia dată aici nu ar reprezenta strămoşii imediaţi, ci pe alţii mai îndepărtaţi, indicaţi pentru a identifica descendenţa familiei lui. Practica aceasta este în acord cu obiceiul ebraic (vezi la Matei 1,8.17). În Biblie, termenii "tată" şi "fiu" nu arată totdeauna o legătură imediată, ci uneori arată numai strămoşii şi descendenţii (vezi vol. I, p. 181 şi la Genesa 37,35). E posibil ca Chiş să fi fost un strămoş îndepărtat al lui Mardoheu.
Aproape cu 60 de ani înainte de întâmplările povestite în cartea Esterei, Cir decretase ca toţi iudeii care doreau, puteau să se întoarcă în Palestina, dar părinţii lui Mardoheu aleseseră să rămână în ţara robiei lor. Acesta pare să fi fost cazul cu marea majoritate a poporului iudeu. (vezi PK 598). Când verişoara lui Mardoheu, Hadasa (Estera; vezi introducere, p. 457) a rămas orfană, el a adoptat-o şi a crescut-o ca şi cum ar fi fost propriul său copil.
Unii l-au identificat pe Mardoheu cu Matacas (sau Natacas), despre care istoricul grec Ctesias vorbeşte ca fiind un ministru influent al lui Xerxe. În timp ce lucra la unele tăbliţe cuneiforme din Muzeul din Berlin, prof. A. Ungnad a găsit un text care menţionează pe un anume om numit Marduka (transliterare babiloniană a lui Mardoheu) ca unul dintre înalţii funcţionari de stat din Susa, în cursul domniei lui Xerxe. Titlul lui, sipîr, denotă un rang şi o influenţă superioare (vezi introducere, p. 458). Prezenţa unui om cu influenţă, purtând acelaşi nume, trăind în aceeaşi cetate, în acelaşi timp, este însemnată.