6:9 Şi voi, stăpânilor, purtaţi-vă la fel cu ei; feriţi-vă de ameninţări, ca unii care ştiţi că Stăpânul lor şi al vostru este în cer, şi că înaintea Lui nu se are în vedere faţa omului.
Stăruitor. Aici este clar arătat că erau proprietari de sclavi în biserica creştină, oameni convertiţi, care trăiau potrivit cu măsura lor de cunoştinţă spirituală şi aveau un simţ de răspundere creştină. Unul ca acesta fără îndoială era Filimon (vezi comentarii la carte). Ocupându-se de datoriile stăpânilor, Pavel nu-i supune la condamnare, ci le atrage atenţia asupra binelelui şi nevoilor sclavilor lor. El stabileşte principii care, în decursul timpului la vremea cuvenită, ar fi remediat răul sclaviei. (vezi la Deut. 14,26).
Purtaţi-vă la fel. Aceasta este versiunea lui Pavel a regulei de aur. Stăpânii trebuie să aibă acelaşi spirit faţă de servi cum sfătuise pe servi să aibă faţă de stăpâni; şi nici un stăpân nu ar fi putut să se plângă că sfatul lui Pavel faţă de servi ar fi încurajat revolta. Apostolul insistase ca servii să acţioneze conştiincios şi cu fidelitate, cunoscând că privirea lui Dumnezeu era îndreptată asupra lor; stăpânii trebuiau să procedeze la fel. Interesul servilor lor urma să fie la loc de frunte în mintea stăpânilor şi tratându-i bine, ei ar fi servit pe Dumnezeu (cf. cu 1 Cor. 4,1). Deşi Pavel se ocupă în primul rând de sclavie, tot ce are el de spus poate fi aplicat şi relaţiilor dintre şefi şi subalterni în societatea noastră modernă.
Feriţi-vă de ameninţări. Evreilor li se dăduseră instrucţiuni speciale cu privire la tratarea sclavilor (Lev. 25,39-43; Deut. 15,12-14; Ier. 34,14) iar de la creştini se aştepta cu mult mai mult, pentru că ei aveau o mai deplină revelaţie a lui Dumnezeu în Hristos Isus în ce priveşte legăturile omeneşti. Ameninţarea implică teamă şi forţă în timp ce metoda Evangheliei este guvernată de iubire. Ameninţarea este de obicei începutul cruzimii şi trebuie să fie cu totul eliminată. E o solicitare grozavă pentru orice administrator de a-şi exercita autoritatea prin iubire şi nu prin putere şi forţă. Nu înseamnă că el să nu aştepte a acţiune promtă, dar avertizările şi disciplina lui trebuie să fie exercitate cu stăpânire de sine şi iubire creştină. Respectul pentru ceilalţi este una dintre cele dintâi dovezi de viaţă convertită.
Stăpânul lor şi al vostru. [,,Stăpânul vostru”, KJV]. Dovezi textuale atestă (cf. p. 10) exprimarea ,,Stăpânul şi al lor şi al vostru”. Şi unii şi alţii, indiferent de poziţia socială, datorează spunere Unuia şi aceluiaşi Stăpân. Faptul acesta ar fi trebuit să influenţeze pe stăpâni în felul cum tratau pe servii lor.Oricum, orice nedreptate urma să fie supusă judecăţii divine şi toţi cei care au unul şi acelaşi Domn sunt împreună slujitori.
Nu se are în vedere faţa omului. [,,Căutare la faţă”, KJV]. Gr. prosopolepsia, literal ,,primită pe faţă” (vezi la Rom. 2,11; cf. Col. 3,25). Dumnezeu nu va fi influenţat de lucrurile exterioare, de rang sau poziţie.