5:18 Nu vă îmbătaţi de vin, aceasta este destrăbălare. Dimpotrivă, fiţi plini de Duh.
Nu vă îmbătaţi de vin. Pavel a vorbit despre întuneric şi despre nebunia oamenilor neînţelepţi şi sunt puţine lucruri mai neînţelepte decât beţia. Lucrul acesta e deseori condamnat în Scriptură (Prov. 20,1; Luca 21,34; 1 Cor. 5,11; Gal. 5,21; 1 Tim. 3,3). Pavel probabil gândeşte despre ea nu numai ca o satisfacere a apetitului, ci şi ca un rău social care proslăveşte risipa, excitarea emoţiilor în dauna bunului simţ şi urmărirea nepăsătoare a plăcerii. Tot ceea ce întunecă raţiunea înseamnă deteriorarea sufletului şi incapacitatea de a fi pregătit pentru Împărăţia lui Dumnezeu.
Destrăbălare. [,,Exces”, KJV]. Gr. asotia, ,,depravare”, ,,dezmăţ”. Comparaţi folosirea cuvântului în Tit 1,6; 1 Petru 4,4; cf. Luca 15,13; unde apare adverbul asotos. Depravarea, chefurile, lăsarea în voia poftelor, excesul de orice fel, sunt urmarea consumului băuturilor alcoolice.
De Duh. Sau ,,în duhul [vostru]”, care poate fi considerat ca referindu-se la duhul omenesc. Excitării beţiei i se opune bucuria duhului. Umblarea după un stimulent pământesc e înlocuită de entuziasmul spiritual al duhului omenesc umplut de energia Duhului Sfânt. Deşi e adevărat că nefolosirea băuturilor îmbătătoare întovărăşeşte lucrarea Duhului Sfânt, totuşi efectul prezenţei Duhului Sfânt e văzut în mărturie entuziastă despre credinţă. În Ziua Cincizecimii demonstrarea Duhului în cuvintele şi faptele ucenicilor a fost batjocoritor comparată cu beţia (Fapte 2,13).