4:13 până vom ajunge toţi la unirea credinţei şi a cunoştinţei Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la înălţimea staturii plinătăţii lui Hristos;
Până. Slujbele la care se face referire vor fi necesare şi valabile până ce va fi stabilită împărăţia lui Dumnezeu.
Ajunge. [,,Vom veni”, KJV] sau ,,ajunge la”, ,,atinge”.
Unirea. Cuvântul acesta e legat atât de credinţa, cât şi de cunoştinţa; adică, unirea credinţei în Hristos şi unirea cunoştinţei Lui. Credinţa totdeauna trebuie să fie unită cu cunoştinţa.
Cunoştinţa. Gr. epignosis, ,,cunoştinţă” spirituală dezvoltată (vezi la cap. 1,17).
Starea de om mare. [,,Bărbat desăvârşit”, KJV; ,,starea bărbatului desăvârşit”, G. Gal.]. Sau ,,bărbat matur”. Aceasta se referă nu atât de mult la persoane individuale, cât la biserică, care trebuie să ajungă la o stare de unitate, întregime şi maturitate organică, în contrast cu imaturitatea copilărească sugerată în vers. 14. Deoarece ţinta de atins este asemănarea cu Hristos atât individuală, cât şi ca biserică (Rom. 8,29). Refuzul de a creşte este un păcat mai mare decât imaturitatea însăşi, şi este rezultatul mulţumirii de sine şi a idealurilor joase.
Staturii. Gr. helikia, ,,vârstă”, ,,perioada vieţii”, ,,statură”. Aici pare să fie proeminentă ideea de maturitate. Compară Luca 2,52; 12,25.
Plinătăţii lui Hristos. Vezi la Ef. 1,23; 3,19; cf. Ioan 1,14.16. Numai Hristos are statura deplină şi este omul deplin, omul desăvârşit. Noi suntem chemaţi să participăm la acea natură şi toate slujbele bisericii şi darurile Duhului sunt date în scopul acesta.