4:10 Cel ce S-a pogorât, este acelaşi cu cel ce s-a suit mai presus de toate cerurile, ca să umple toate lucrurile.
Acelaşi. Coborârea a fost adâncă, dar înălţarea este mai pe sus decât ar sugera adâncimea (cf. cap. 1,10.20-23).
Ca să umple toate. Unii susţin că apostolul vorbeşte aici de atotprezenţa lui Hristos; şi că în calitate de om, Hristos acceptase limitele neamului omenesc, dar acum El e în poziţia de a revărsa darurile Sale şi de a turna harul Său în putere şi slavă nelimitată; că El este Lumina lumii, Soarele dreptăţii, revărsând razele Sale dătătoare de viaţă în orice colţ întunecat. Alţii susţin că apostolul vorbeşte aici despre Hristos care umple toate în sensul că El este capul trupului ,,plinătatea Celui ce plineşte totul în toţi” (cap. 1,23). Fiecare binecuvântare oferită omului porneşte de la El.