2:3 Între ei eram şi noi toţi odinioară, când trăiam în poftele firii noastre pământeşti, când făceam voile firii pământeşti şi ale gândurilor noastre, şi eram din fire copii ai mâniei, ca şi ceilalţi.
Şi noi toţi. După ce s-a adresat neamurilor în vers. 1, 2. Pavel compară acum situaţia lor cu aceea a iudeilor şi arată că şi el şi conaţionalii săi făcuseră parte din categoria ,,copiilor neascultării” (vezi Rom 2:1; cf. cap. 3:20). Căderea în păcat a coborât pe toţi oamenii la acelaşi nivel (Rom 3:9.23; Gal 3:23).
Cânt trăiam. [,,Aveam conversaţia,” KJV]. Gr. anastrepho, literal, ,,a se întoarce într-o parte şi alta,” de unde şi ,,a se purta.” În engleza veche ,,a avea conversaţie” avea înţelesul acesta. Anastrepho nu se referă la vorbire, cu excepţia faptului că vorbirea este unul din aspectele purtării cuiva.
Poftele firii voastre pământeşti. [,,Poftele cănii voastre,” KJV. Impulsurile naturii inferioare (vezi la Rom 7:5; 8:47).
Făceam voile. [,,Împlineam dorinţele,” KJV]. Adică împlinind dorinţele cărnii şi ale minţii nerenăscute. Păcatul se găseşte activ înfipt în natura omenească, păcatele animalice, mai josnice ca şi închipuirile necontrolate ale minţii.
Copii ai mâniei. Adică, copii vrednici de mânie, sau oameni meritând mânia. În ce priveşte o definiţie a mâniei lui Dumnezeu vezi la Rom 1:18. În ce priveşte felul în care păcatul lui Adam a avut ca rezultat că urmaşii lui au devenit ,,copii ai mâniei” vezi Rom 5:12. comparaţi expresia ,,vase ale mâniei” (vezi Rom 9:22).