1:1 Pavel, apostol al lui Isus Hristos, prin voia lui Dumnezeu, către sfinţii care sunt în Efes şi credincioşii în Hristos Isus:
Pavel. Vezi la Rom 1:1.
Apostol. Gr. apostolos (vezi la Fapte 1:2).
Isus Hristos. În ce priveşte însemnătatea acestor titluri vezi la Mat 1:1.
Voia lui Dumnezeu. Comparaţi 1Cor 1:1; 2Cor 1:1; Cols 1:1; 2Tim 1:1; vezi la 1Cor 1:1. Pavel nu căuta să sporească autoritatea sa personală, ci, mai degrabă, să exprime un înţeles clar al chemării şi al obligaţiei (cf. 2Cor 8:5). Chemarea lui venise direct de la Dumnezeu (vezi Gal 1:15.16). convingerea lui fermă cu privire la lucrul acesta era secretul puternicei sale lucrări şi vieţi creştine devotate şi sursa curajului său şi credinţei sale în vremuri de suferinţă.
Sfinţii. Gr. hagioi, literal, ,,cei sfinţi,” (vezi la Rom 1:7; 1Cor 1:2). Cuvântul grecesc denotă separare de starea şi folosirea comună a lucrurilor.
În Efes. Dovezile textuale sunt împărţite (cf. p. 10) între păstrarea şi omiterea acestei expresii (vezi p. 993, vol. V, p. 182). Dacă expresia aceasta este omisă, ultima parte a acestui verset poate fi tradusă ,,către sfinţii, aceia care sunt credincioşi în Isus Hristos.”
Credincioşi. Gr. pistoi, ,,credincioşi,” ,,care cred.”
În Hristos Isus. Aceasta, sau oricare altă formă înrudită – ,,în Hristos,” ,,în el,” ,,în care,” ,,în Domnul,” ,,în preaiubitul,” – poate fi considerată expresia cheie a epistolei. Aceste expresii apar adesea în epistola aceasta şi prezintă pe Isus Hristos, ca sfera sau mediul în care credinciosul trăieşte şi se mişcă. Se scot în evidenţă strânsa unire care există între creştin şi Domnul său. Tot ce face creştinul face cu referire la Domnul său.
Vezi o hartă a locurilor şi a evenimentelor ce au legătură cu scrierea epistolei către credincioşii din Efes