9:5 Cei vii, în adevăr, măcar ştiu că vor muri; dar cei morţi nu ştiu nimic, şi nu mai au nici o răsplată, fiindcă până şi pomenirea li se uită.
Cei vii... ştiu. Ei pot să facă planuri şi pregătiri pentru moarte, pe care ştiu că urmează să o întâlnească. Cei morţi nu ştiu. Vezi Psalm 88,10-12; 115,17.
Răsplată. Nu e o referire la răsplătirile veşnice, fie moarte pentru cei nelegiuiţi (Apocalipsa 20,11-15), fie nemurire pentru cei neprihăniţi (vezi Apocalipsa 21,1-4; cf. Matei 16,27; 1 Corinteni 15,51-54). Solomon vorbeşte aici despre gustarea din roadele muncii în această viaţă.
Pomenirea. Adică pomenirea lor în mintea celor vii, nu propria lor capacitate mentală de a-şi aduce aminte. Lucrul acesta este clar din sensul cuvântului zeker, "amintire", "memorial" şi din întrebuinţarea lui în VT. Fără excepţie, el se referă la "pomenirea" persoanelor sau a evenimentelor, niciodată la memorie (Iov 18,17; Psalm 31,12; 112,6).
Uită. Adică se pierde.