English Home Romanian Home
Electronic Bible Online Pages Multi Language Phone Application One Language d/">Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Electronic Books Online Pages Build Ebook Phone Application Download Ebook Phone Application Download Desktop Application Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Create Bible Application Create E-Books Application
Credits News
About our project   |    Mobile Pages   |   
Electronic Books / Adventist / Romanian / Comentarii Biblice / Web / Ecclesiast

Adventist

Romanian

Printable ModePrintable Mode

Ecclesiast, 2


2:1 Am zis inimii mele: Haide! vreau să te încerc cu veselie, şi gustă fericirea. Dar iată că şi aceasta este o deşertăciune.

Inimii mele. Adică, "către mine" (RSV). Aici latura raţională a minţii lui Solomon se adresează laturii care reprezintă dorinţa şi mulţumirea fizică. Acest monolog este echivalent cu un act de voinţă. Compară cu experienţa bogatului din Luca 12,17-19 când vorbeşte cu el însuşi.

Încerc. Adică "a face o încercare" sau "experienţă" pentru a descoperi rezultatele unui anumit fel de acţiune.

Veselie. Sau "plăcere". Cuvântul este cuprinzător în semnificaţii: "veselie", "voie bună", "bucurie" - toate provoacă plăcere simţurilor fizice. Folosirea de aici este limitată la apetitul şi emoţiile trezite de participarea la plăcerile firii pământeşti, deşi în altă parte poate să însemne bucurie şi fericire religioasă.

Gustă fericirea. [Bucură-te de plăcere, KJV]. Literal, "priveşte spre bine", adică ,"fii plin de lucrurile bune ale vieţii". Un echivalent idiomatic modern ar fi: "simte-te bine!" Solomon şi-a propus să guste din plăcerile pe care le are de oferit viaţa aceasta până la saturare, cu scopul de a găsi satisfacţie constantă în ele.



2:2 Am zis râsului: Eşti o nebunie! şi veseliei: Ce te înşeli degeaba?

Râsului. Ebr. śechoq. Cuvântul înseamnă şi "plăcere" ["sport" KJV] (Proverbe 10,32) şi "râs" (Plângeri 3,14). Forma verbală poate să însemne "a se bătea " ["a se juca " KJV] (2 Samuel 2,14). Alegerea plăcerii şi distracţiei senzoriale ca mijloace pentru fericirea supremă în viaţă reprezintă un mare pas pe calea spre rău ( vezi PR 76).

Nebunie. [Nebun, KJV]. Literal, "ceva nebunesc". Compară cu expresia ebraică înrudită din cap. 1,17

Veselie. Cuvântul ebraic e folosit atât pentru distracţia trufaşă şi destrăbălată cât şi pentru plăcerea obişnuită, legitimă.

Ce te înşeli? [Ce face? KJV]. Sau "la ce foloseşte?" Literal, "ce face aceasta?"; "ce efect are?" sau "care sunt rezultatele ei?" Compară cu întrebarea pertinentă a lui Pavel din Romani 6,21.



2:3 Am hotărât în inima mea să-mi înveselesc trupul cu vin, în timp ce inima mă va cârmui cu înţelepciune, şi să stărui astfel în nebunie, până voi vedea ce este bine să facă fiii oamenilor sub ceruri, în tot timpul vieţii lor.

Să-mi veselesc trupul cu vin. [Să mă dedau la vin, KJV]. Mai degrabă "să-mi înviorez trupul cu vin". Cuvântul "să înveselesc" înseamnă literal "a trage" (vezi Deuteronom 21,3; Psalm 28,3; Osea 11,4). "Mi" sau "mă," ebr. beśari, literal "carnea mea," adică natura fizică, trupul. "Vin", ebr. yayin (vezi la Genesa 9,21; Numeri 28,7). Cuvântul acesta e folosit pentru a descrie "jertfa de băutură" de la serviciul sanctuarului şi de la ritualurile păgâne (Exod 29,40; Levitic 23,13; Numeri 15,5.7.10; 28,14). Prin urmare Solomon spune: "Am tras [sau stimulat] trupul meu cu băuturi îmbătătoare," ca şi cum trupul ar fi fost un vehicul tras de un cal, simbol pentru vin.

Cârmui. Acelaşi verb este tradus diferit "a duce," "a călăuzi" (Deuteronom 4,27; 28,37; Psalm 48,14; 78,52; Iov 49,10). Potrivit metafora subînţelese, Solomon a intenţionat ca discernământul lui bună să ţină apetitul şi pasiunea sub control şi în limitele cumpătării. Cu alte cuvinte, când a început experimentul (vezi la v. 1), el a intenţionat să nu renunţe de tot la judecata sănătoasă şi să nu depăşească măsura. Fireşte că aceasta este intenţia celor mai mulţi dintre cei care cedează în faţa plăcerilor simţurilor. Dar ideea că e posibil să folosim cumpătat lucruri care prin ele însele sunt rele e o înşelăciune care duce la moarte.

Nebunie. Poate, în această ordine de idei, "ceea ce ar putea duce la păcat," fără să fie păcătos în sine. Ideea pare să fie că Solomon a căutat experienţele acestea pentru a obţine cât mai mult din ele, de a cunoaşte din experienţă ce satisfacţii ar avea ele de oferit, dar fără să le îngădui să-l domine.

Până voi vedea. Aici Solomon expune lămurit scopul său. Nimeni nu i-a cerut să urmeze un drum atât de riscant şi de nechibzuit. Dumnezeu nu-l putea lăuda pentru că făcea lucrul acesta.

Oamenilor. Ebr. 'adam, termenul generic pentru bărbaţi şi femei (vezi la Genesa 1,26; 3,17; Numeri 24,3)

Tot. Literal, "număr" sau "povestire", din rădăcina saphar, "a povesti", "a număra", "a relata", "a măsura". Substantivul sepher, "carte," vine din aceeaşi rădăcină.



2:4 Am făcut lucruri mari: mi-am zidit case, mi-am sădit vii;

Am făcut lucruri mari. Literal, "am făcut mari lucrările mele," referindu-se fără îndoială la dimensiunile şi splendoarea clădirilor pe care le-a construit. Aceasta a fost desigur o formă de satisfacere a plăcerilor mai puţin vinovată decât aceea din v. 1-3 (vezi 1 Regi 7,1; 9,1).

Mi-am zidit case. Vezi 1 Regi 7,1-12; 9,15-19. Solomon s-a angajat în lucrări măreţe de construire. Vii. Compară cu Cântarea cântărilor 8,11. Starea economică a omului de rând de pe vremea

lui Solomon e sugerată în 1 Regi 4,25: "fiecare sub via lui şi sub smochinul lui."



2:5 mi-am făcut grădini şi livezi de pomi, şi am sădit în ele tot felul de pomi roditori.

Grădini. Literal, "împrejmuiri," de la verbul "a împrejmui", "a înconjura". Din cauza deprinderii caprelor, măgarilor şi a altor animale de a paşte fără restricţii, pe oriunde, în Orientul Apropiat este imposibil să existe grădini dacă acestea nu sunt prevăzute cu un gard rezistent şi bine întreţinut.

Livezi. Ebr. pardes, de la persanul pairi-daeza, care indica vastele grădini botanice şi zoologice ale împăraţilor persani (vezi la Genesa 2,8). Un pardes era deci o rezervaţie, o împrejmuire sau un parc împărătesc. Cuvântul "paradis" este o transliterare a formei greceşti a cuvântului paradeisos. Pardes apare în Neemia 2,8 ca "pădure" şi în Cântarea cântărilor 4,13 ca "grădină" ["livada" KJV]. Vezi la Genesa 2,8.

Pomi. Evident că Solomon a adoptat un program vast de horticultură, specializat nu doar în "grădini," pe care noi le-am numi parcuri, ci şi în livezi. El a avut o grădină împărătească pe coastele dealurilor din partea de sud a Ierusalimului (2 Regi 25,4), o vie la Bet-Hacherem, "casa viei", probabil 'Ain Kârim, la 6,4 km vest de Ierusalim (Ieremia 6,1), şi alta la Baal-Hamon (Cântarea cântărilor 8,11).



2:6 Mi-am făcut iazuri, ca să ud dumbrava unde cresc copacii.

Iazuri. Regimul ploilor în Palestina nu e prea adecvat ca să asigure cantităţi suficiente de apă (vezi vol. III, p. 110, vezi la Genesa 12,10). Irigaţiile sunt necesare astăzi, aşa cum erau şi în vechime, când fermierii săpau castele şi rezervoare de apă. "Iazul împăratului" din Neemia 2,14 e numit "iazul lui Solomon" de Iosif Flavius (Wars v. 4. 2). Aşa-numitele iazuri ale lui Solomon datează probabil de pe vremea romanilor; cea mai mare a avut aproximativ 183 m lungime, 63 m lărgime şi 15 m adâncime. Aceste iazuri sunt la aproximativ 5 km sud-est de Betleem. Este posibil ca Solomon să fi construit crescătorii de peşti şi să fi crescut diferite tipuri de peşti (Cântarea cântărilor 7,4).



2:7 Am cumpărat robi şi roabe, şi am avut copii de casă; am avut cirezi de boi şi turme de oi, mai mult decât toţi cei ce fuseseră înainte de mine în Ierusalim.

Robi şi roabe. Era nevoie de o suită mare de servitori şi de lucrători care să susţină proiectele vaste ale lui Solomon. Regina din Seba a fost uimită de numărul mare al lucrătorilor din aşezămintele lui Solomon (1 Regi 10,5). Fără îndoială că el a folosit robi ne-evrei (1 Regi 9,21; 2 Cronici 8,8), precum şi un mare număr de slujitori evrei pentru munci mai uşoare (vezi la Exod 21,2.20; Deuteronom 15,12.15).

Copii de casă. [Slujitori născuţi în casa mea, KJV]. Literal, "copii ai casei mi-au fost [născuţi]." Aceştia erau pe lângă cei pe care îi "cumpărase" sau îi obţinuse altcumva. Robii care fuseseră cumpăraţi sau capturaţi aveau ei înşişi copii. Cu privire la numărul slujitorilor lui Solomon, vezi 1 Regi 4,21-27; 10,25.26.

Cirezi de boi şi turme de oi. [Vite mari şi mici, KJV]. Sau "cirezi şi turme." Dimensiunile uriaşe ale turmelor şi cirezilor reies din numărul de jertfe aduse cu prilejul sfinţirii Templului (1 Regi 8,63). Pe lângă jertfele aduse, era necesară o mare cantitate de carne pentru armata de slujitori şi de sclavi din slujba împăratului (vezi 1 Regi 4,22.23; 1 Cronici 27,29-31).



2:8 Mi-am strâns argint şi aur, şi bogăţii ca de împăraţi şi ţări. Mi-am adus cântăreţi şi cântăreţe, şi desfătarea fiilor oamenilor: o mulţime de femei.

Argint şi aur. Despre bogăţia lui Solomon în metale preţioase şi în vase şi unelte de aur şi argint, vezi 1 Regi 9,28; 10,14-17; 2 Cronici 1,15; 9,20-27. Tributul cerut de la Ezechia de către împăratul Asiriei a fost plătit în parte din tezaurul împăratului (2 Regi 18,14-16). Ezechia le-a arătat totodată reprezentanţilor regelui babilonian tezaurul lui de bogăţii (2 Regi 20,13).

Bogăţii. [Tezaur individual, KJV]. Literal, "proprietăţi." Aceasta e probabil o referire la tributul şi la taxele de diferite feluri pe care le colecta Solomon. Cuvântul tradus "tezaur particular," "comoară deosebită" [KJV] e aplicat de asemenea de Dumnezeu poporului Său (Exod 19,5; Psalm 135,4; cf. Deuteronom 7,6; 14,2; 26,18; Maleahi 3,17, "giuvaerele mele" [KJV]).

Ţări. [Provincii, KJV]. Articolul hotărât implică probabil faptul că această expresie ar trebui să zică "şi provinciile lor." Dacă aşa stau lucrurile, expresia se referă la tributul luat de la cârmuitorii înrobiţi şi de la popoarele acestora (vezi 1 Regi 4,21.24; 10,15).

Mi-am adus. Literal, "mi-am făcut." Aici verbul poate să fie înţeles că înseamnă "achiziţionat," "numit," "instituit". În Genesa 2,15 e tradus "câştigat".

Cântăreţi. Cu siguranţă că Solomon a avut nevoie din plin de servicii de amuzament, inclusiv atunci când primea oaspeţi din alte ţări. Aceasta necesita un mare număr de artişti profesionişti (vezi 2 Samuel 19,35; Amos 6,5).

O mulţime de femei. [Instrumente muzicale, KJV]. Ebr. shiddah weshiddoth, care se consideră în general că înseamnă "multe concubine," literal, "o concubină şi concubine." Shiddah provine dintr-o rădăcină nesigură, dar posibil de la verbul "a jefui", cu referire la luarea de femei de la un popor cucerit. În plus, poate fi de la un verb echivalent cu arabul "a umezi", din care evreii au derivat un cuvânt care înseamnă pieptul femeii. LXX sugerează "paharnici, bărbaţi şi femei." Poate Solomon zice: "Mi-am luat... plăcerile fiilor oamenilor, o soţie [literal, un piept] şi soţii [literal, piepturi]", lucru pe care cu siguranţă că Solomon l-a făcut. Conform acestei explicaţii, shiddah weshiddoth ar fi comparabil cu racham rachamathayim, "o fată, două fete," literal "un pântec sau două" (Judecători 5,30).



2:9 Am ajuns mare, mai mare decât toţi cei ce erau înaintea mea în Ierusalim. Mi-am păstrat chiar înţelepciunea.

Am ajuns mare. Cu satisfacţie nedisimulată, Solomon gândeşte la măreţia domniei lui - cam în acelaşi mod în care Nebucadneţar se fălea cu slava lui: "Oare nu este acesta Babilonul cel mare, pe care mi l-am zidit eu, ca loc de şedere împărătească, prin puterea bogăţiei mele şi spre slava măreţiei mele?" (Danieliel 4,30) Aici Solomon indică, mândru şi satisfăcut, faptul că el i-a întrecut pe toţi predecesorii săi, chiar şi pe tatăl său, în bogăţie şi înţelepciune.

Mi-am păstrat chiar înţelepciunea. [Înţelepciunea mea a rămas, KJV]. Literal, "înţelepciunea mea a stat cu mine." Pare că lucrul acesta indică faptul că înţelepciunea l-a însoţit, în sensul că l-a ajutat să dobândească toate averile sale sau că l-a împiedicat să-şi satisfacă peste măsură orice plăcere (vezi la v. 3). Comentatorii iudei sugerează ambele idei. În toiul nebuniei, Solomon s-a socotit înţelept, aşa cum un om beat se crede treaz.



2:10 Tot ce mi-au poftit ochii, le-am dat; nu mi-am oprit inima de la nici o veselie, ci am lăsat-o să se bucure de toată truda mea, şi aceasta mi-a fost partea din toată osteneala mea.

Poftit. Ebr. sha'al, care înseamnă literal, "au cerşit," "au cerut." Numele ebraic popular Sha'ul, "Saul," literal, "cerut," derivă din această rădăcină (1 Samuel 9,2). Solomon lasă să se înţeleagă aici că a mers până la extrem, că nu a rămas decât puţin, dacă a rămas ceva, care să nu fi fost experimentat (vezi 1 Ioan 2,15-17).

Veselie... să se bucure. Ebr. śimchah.... śameach, substantivul fiind derivat din verb. Ambele cuvinte se pot referi practic la orice fel de emoţie plăcută, fie în viaţa religioasă, în plăcerea îngăduită, în muncă, fie în risipă şi desfrâu. Cu siguranţă că Solomon nu înţelege nimic mai mult decât că a gustat roadele a tot ce a studiat şi a întreprins.

Partea. Adică "porţia" sau "răsplata", fie din pradă, jaf, hrană, proprietate, fie un mod de viaţă. În Psalm 50,18 [KJV] e redat "părtaş", referindu-se la întovărăşirea cu "preacurvarii".

Solomon se referă în mod clar la viaţa sa, la alergarea după fericire.



2:11 Apoi, când m-am uitat cu băgare de seamă la toate lucrările pe care le făcusem cu mâinile mele, şi la truda cu care le făcusem, am văzut că în toate este numai deşertăciune şi goană după vânt, şi că nu este nimic trainic sub soare.

M-am uitat. Literal, "m-am întors către", a acorda o atenţie deosebită. Cuvântul înseamnă mult mai mult decât "a privi întâmplător." Substantivul care derivă din rădăcina aceasta înseamnă "faţă" şi conţine ideea de a sta faţă în faţă cu ceva pentru a-l lua în considerare. Afară de aceasta, în ebraică, pronumele emfatic este folosit ca şi cum Solomon ar fi zis: "Eu personal am luat cunoştinţă de."

Goană după vânt. [tulburarea duhului, KJV]. Banchete, festivităţi, muzică, plăcerile senzuale toate acestea nu oferă satisfacţie de durată. Potrivit cu Ioan 4,24, literal: "Dumnezeu e Duh," nu "un Duh", în sensul de a fi un duh printre multe altele, ci Duh în mod esenţial, absolut. Iar omul trebuie să se apropie de Dumnezeu prin propriul său duh. Numai într-o astfel de unire poate să găsească omul plăcere şi satisfacţie totale. Solomon a descoperit că toate plăcerile lumii nu sunt decât "vânt," "suflare" sau "goană după vânt" (vezi la cap. 1,14).

Nimic trainic. [Nimic profitabil, KJV]. Vezi la cap. 1,3. "Câştigul" este un cuvânt important în filosofia cărţii Eclesiastului, unde apare de zece ori. El nu apare în altă parte a VT. Solomon a testat orice experienţă, orice iniţiativă, orice plăcere pe care şi-a îngăduit-o, în termeni "câştigului" pe care îl putea obţine din ea. Sensul literal al rădăcinii ebraice traduse astfel este "surplus" sau "rest." S-a dat sugestia că era probabil un cuvânt folosit în relaţiile comerciale iudaice.

Sub soare. Expresia aceasta apare de 29 de ori în Eclesiastul, cu referire la domeniul activităţilor omeneşti. Expresii asemănătoare se găsesc în diferite limbi.



2:12 Atunci mi-am întors privirile spre înţelepciune, prostie şi nebunie. Căci ce va face omul care va veni după împărat? Ceea ce s-a făcut şi mai înainte.

Mi-am întors privirile. Vezi la v. 11. Solomon experimentase şi făcuse cunoştinţă cu bucuriile materiale ale vieţii. Acum începe o cercetare a înţelepciunii din punct de vedere practic.

Căci ce. O traducere literală a acestei prepoziţii ar suna astfel: "Căci ce e omul care va veni după împărat?" Sensul probabil este că împăratul se întreabă ce-i va folosi unui om mai mic ca el să experimentele lucrurile diferite pe care le-a trăit el. El era împărat, având toate resursele la îndemână; ba mai mult, era mai înţelept decât oamenii obişnuiţi.

Ceea ce s-a făcut. Persoana mai mică ce venea "după împărat" nu putea spera să realizeze mai mult realizase deja Solomon. Solomon demonstrase lipsa de conţinut şi deşertăciunea plăcerilor vieţii acestei lumi, chestiunea putând fi considerată ca rezolvată.



2:13 Şi am văzut, că înţelepciunea este cu atât mai de folos decât nebunia, cu cât este mai de folos lumina decât întunericul;

Am văzut. Pronumele este emfatic. Cel care se îndoise, care nu fusese mulţumit, fără o explorare personală a fiecărui lucru, acum "văzuse."

Înţelepciunea este.... mai de folos decât nebunia. [Înţelepciunea întrece nebunia, KJV]. Literal, "în înţelepciunea există câştig mai mare decât în nebunie." Solomon se convinsese că adevărata înţelepciune merită efortul.

Lumina decât întunericul. [Lumina întrece întunericul, KJV]. Literal, "profitul lumii mai mult decât întunericul". În această figură de vorbire lumina denotă dezvoltarea spirituală şi mintală, în timp ce decăderea şi stricăciunea mintală şi morală sunt comparate cu întunericul. Apostolul Pavel a folosit aceeaşi metaforă în Efeseni 5,8; 1 Tesaloniceni 5,5. Căile neprihănirii sunt comparate cu lumina (Psalm 37,6; 119. 105; Isaia 51,4); căile nelegiuirii sunt comparate cu întunericul (Iov 37,19; Proverbe 4,19). Apostolul Ioan Îl înfăţişează pe Isus Hristos ca Lumina cerului care străluceşte în întunericul acestei lumi (Ioan 1,4.5).



2:14 înţeleptul îşi are ochii în cap, iar nebunul umblă în întuneric. Dar am băgat de seamă că şi unul şi altul au aceeaşi soartă.

Ochii. Ochii omului înţelept sunt îndreptaţi în direcţia dorită de Dumnezeu - drept înainte evitând astfel poticnirea. Compară cu declaraţia lui Isus în Ioan 11, 9. Cât priveşte o altă aplicaţie spirituală, vezi Efeseni 1,18.

Nebunul. Înţeleptul vede încotro merge şi alege calea cea mai directă; nebunul bâjbâie în nesiguranţă şi se poticneşte. O idee asemănătoare, folosind o altă metaforă, este redată în Proverbe 17,24: "Ochii nebunului sunt la capetele pământului" [KJV].

[Eu însumi, KJV; în româneşte subînţeles]. Emfatic; Literal, "eu, chiar eu," sugerând că Solomon a socotit că era imperios să laude înţelepciunea. Au aceeaşi soartă. [Una li se întâmplă tuturor, KJV]. Literal, "li se întâmplă la fel" (vezi Psalm 49,10; 10,3-5). În cele din urmă şi înţeleptul şi nebunul sunt cuprinşi de moarte.



2:15 Şi am zis în inima mea: Dacă şi eu voi avea aceeaşi soartă ca nebunul, atunci pentru ce am fost mai înţelept? Şi am zis în inima mea: Şi aceasta este o deşertăciune.

Aceeaşi soartă. [Aşa se întâmplă, KJV]. Şi înţeleptul şi nebunul mor deopotrivă. Aparent nu există nici o deosebire.

Pentru ce am fost mai înţelept. Ce câştig vine de pe urma într-un program intens de studiu, "arzând candela în miez de noapte"? Un om care depune eforturi serioase ca să facă faţă problemelor vieţii şi să le rezolve este la fel de mort când moare ca şi nebunul, care doar a făcut umbră pământului.

Şi aceasta este o deşertăciune. Ambiţia şi efortul de a progresa în viaţă sunt, prin urmare, fără valoare, o simplă suflare care trece, aşa gândea Solomon. În realitate nu există răspuns cu la problemele vieţii, decât la Dumnezeu. Când omul creşte în înţelepciune dumnezeiască şi îşi rânduieşte viaţa în armonie cu voinţa lui Dumnezeu, doar atunci descoperă adevăratul scop al existenţei (vezi Matei 6,23).



2:16 Căci pomenirea înţeleptului nu este mai veşnică decât a nebunului: chiar în zilele următoare totul este uitat. Şi apoi şi înţeleptul moare, şi nebunul!

Pomenire... nu este. [Nu e pomenire, KJV]. Atât nebunul cât şi înţeleptul sunt curând uitaţi de semenii lor. Afirmaţia aceasta este adevărată, fără îndoială, în măsura în care e vorba de lumea aceasta, dar omul care-şi rânduieşte viaţa în ascultare de înţelepciunea divină are parte de o pomenire veşnică (Psalm 112,6; Proverbe 10,7) şi poate să se bucure plin de încredere că numele lui este scris în cer (Luca 10,20; Filipeni 4,3).

Uitat. Lumea uită, dar Dumnezeu păstrează amintirea (vezi Maleahi 3,16.17; Ioan 14,1-3).

Şi apoi. [Şi cum? KJV] Ultima parte a v. 16 probabil că vrea să spună: "cum moare înţeleptul ca şi nebunul!" În ebraică, la fel ca în alte limbi, adverbul "cum" poate fi folosit şi ca o exclamaţie şi ca o interogaţie.



2:17 Atunci am urât viaţa căci nu mi-a plăcut ce se face sub soare: totul este deşertăciune şi goană după vânt.

Urât. Ebraica nu indică un simţământ de ură sau de ostilitate, cât de schimbare completă de sentiment, de dezgust, oboseală sau antipatie. Primul sens al rădăcinii este "urâţenie" sau "diformitate," fie în sens fizic, fie legat de purtare sau dispoziţie. Acelaşi verb apare în Maleahi 1,3, unde Dumnezeu spune că a "urât" pe Esau. Dumnezeu a privit la Esau cu dezamăgire şi dezgust, nu cu "ură", în sensul obişnuit al cuvântului. Cu toate că Dumnezeu urăşte păcatul, El îl iubeşte pe păcătos. În ultima parte din Eclesiast 2,17, Solomon clarifică ce voia să spună: "Nu mi-a plăcut ce se face sub soare". Tot ce încercase Solomon nu-i oferise nici pe departe satisfacţia la care sperase, încât însuşi gândul la acestor lucruri făcuse numai să-i amplifice nemulţumirea lui.

Nu mi-a plăcut. [De nesuferit pentru mine, KJV]. Literal, "rău asupra mea" (vezi Iov 3,24-26; 7,14-16).

Goană după vânt. Sau "hrănire cu vânt" (vezi Osea 12,1; vezi la Eclesiast 1,14; 2,11).



2:18 Mi-am urât până şi toată munca pe care am făcut-o sub soare, muncă pe care o las omului care vine după mine, ca să se bucure de ea.

Toată munca. Solomon a descoperit că era descurajator gândul că toate clădirile impunătoare pe care le construise şi toate celelalte proiecte pe care le adusese la îndeplinire vor constitui bucuria altcuiva (vezi la v. 19).



2:19 Şi cine ştie dacă va fi înţelept sau nebun? Şi totuşi el va fi stăpân pe toată munca mea, pe care am agonisit-o cu trudă şi înţelepciune sub soare. Şi aceasta este o deşertăciune.

Cine ştie? Solomon foloseşte de obicei verbul "a şti" ca să exprime îndoială. Aici el este întristat deoarece nu ştie dacă cei care vor moştenesc ce îi aparţine vor aprecia şi vor fi vrednici de ele. Lucrul care-l exasperează este că nu are nici un control asupra problemei. Unii raportează îngrijorarea lui Solomon la preocuparea lui cu privire la Roboam ca succesor al lui.

Stăpân. Cuvântul acesta sugerează în ebraică puterea deplină asupra oamenilor şi a lucrurilor. E cât se poate de descurajator gândul că roadele ostenelilor unei vieţi pot fi risipite de un urmaş (vezi Iov 27,16.17; Psalm 39,6; Proverbe 23,5; Isaia 65,22; Luca 12,20).



2:20 Am ajuns până acolo că m-a apucat o mare deznădejde de toată munca pe care am făcut-o sub soare.

Am ajuns până acolo. Mai bine "m-am întors," adică a merge într-o altă direcţie sau în direcţie opusă. Aceasta sugerează o schimbare completă în perspectiva de viitor a lui Solomon şi poate şi în acţiunile lui, ca rezultat al unei examinări minuţioase a vieţii sale.

Deznădejde. Solomon se resemnează fără voie în faţa lucrurilor aşa cum le-a găsit (vezi 1 Samuel 27,1; Iov 6,26).



2:21 Căci este câte un om care a muncit cu înţelepciune, cu pricepere şi cu izbândă, şi lasă rodul muncii lui unui om care nu s-a ostenit deloc cu ea. Şi aceasta este o deşertăciune şi un mare rău.

Izbândă. [Echitate, KJV]. Cuvântul tradus aici "izbândă" ["echitate," KJV] şi care nu se găseşte în altă parte a Bibliei vine dintr-o rădăcină care înseamnă "cum se cuvine", "bine","drept", putând fi deci tradus "aptitudine", "capacitate naturală". În consecinţă, ideea lui Solomon este că dacă există un om care a demonstrat că este capabil, având un succes deosebit, va trebui totuşi să lase roadele ostenelilor sale cuiva care n-a participat la realizarea lor şi, deci, incapabil să le aprecieze.

Lasă. Literal, "dă", în sensul de "a transmite", "a preda".

[Parte, KJV]. Adică moştenire a lui - o parte din pământ, averi sau pradă.



2:22 Căci, drept vorbind, ce folos are omul din toată munca lui şi din toată străduinţa inimii lui, cu care se trudeşte sub soare?

Ce folos are omul? Care este rezultatul permanent de care se bucură? Răspunsul aşteptat este: nici unul. Câştigul nu pare să fie pe măsura eforturilor depuse.



2:23 Toate zilele lui sunt pline de durere, şi truda lui nu este decât necaz: nici măcar noaptea n-are odihnă inima lui. Şi aceasta este o deşertăciune.

Zilele. În contrast cu "noaptea". Orele de lucru au fost aglomerate, iar "noaptea" pline de gânduri despre grijile, zilei care provoacă insomnie. Solomon pare să nu fi înţeles pe deplin binecuvântările disciplinei aduse de trudă, durere şi dezamăgire (vezi Iov 35,10; cf. Romani 8,35; 2 Corinteni 12,9; Evrei 12,11; Apocalipsa 3,19).



2:24 Nu este altă fericire pentru om decât să mănânce şi să bea, şi să-şi înveselească sufletul cu ce este bun din agoniseala lui! Dar am văzut că şi aceasta vine din mâna lui Dumnezeu.

Să mănânce şi să bea. Aici Solomon expune concluzia sa, o concluzie întemeiată pe experienţele lui de-o viaţă. Câştigul final, socoteşte el, este egal cu zeri. Atunci de ce să nu mănânci şi să nu bei, să te bucuri de lucrurile pe care le are de oferit viaţa?

Să-şi înveselească sufletul cu ce este bun. Literal, "să arate sufletului bine." Cuvântul "suflet" se referă aici la dorinţele şi gusturile omului (vezi Proverbe 10,3; 13,25; 27,7; vezi la Genesa 2,7; 9,5; Deuteronom 6,5). Afirmaţia se poate referi la bucuria concretă produsă de roadele ostenelilor, cum şi la satisfacţia care vine de pe urma îndeplinirii planurilor şi angajamentelor cuiva.

Mâna lui Dumnezeu. E voia lui Dumnezeu ca omul nu numai să se bucure de roadele ostenelilor sale, dar şi să afle găsească în împlinirea sarcinilor sale. Expresia aceasta sugerează totodată recunoaşterea de către Solomon a puterii de Stăpân suprem a lui Dumnezeu şi scopul bun pe care El îl are în vedere pentru fiii Săi născuţi pe pământ, în ciuda suferinţei şi a dezamăgirii.



2:25 Cine, în adevăr, poate să mănânce şi să se bucure fără El?

Să se bucure. [să se grăbească, KJV]. Mai bine: "cine va experimenta mai mult ca mine?" Sar putea ca Solomon să vorbească de lucrarea vieţii sale şi despre capacitatea lui de a aprecia roadele ei mai mult decât ar putea altul. Sau s-ar putea ca cel ce vorbeşte să fie Dumnezeu (vezi v. 24). Versetul 25 ar putea suna astfel: "Cine va mânca şi cine va avea experienţă fără El?"

Fără. [Mai mult ca, KJV]. O variantă mai precisă ar fi probabil "fără El", adică fără Dumnezeu. Sentimentul atunci ar fi că numai Dumnezeu este Cel care stă în spatele vieţii tuturor oamenilor şi că nimic nu se poate întâmpla fără El.



2:26 Căci El dă omului plăcut Lui înţelepciune, ştiinţă şi bucurie; dar celui păcătos îi dă grija să strângă şi s-adune, ca să dea celui plăcut lui Dumnezeu! Şi aceasta este o deşertăciune şi goană după vânt.

Căci El dă. [Căci Dumnezeu dă, KJV]. "Căci" coordonează v. 26 cu v. 25, şi ambele, la rândul lor, trebuie să fie legate de v. 24. Solomon mărturiseşte puterea atotputernică a lui Dumnezeu şi controlul Lui universala. Dumnezeu nu îl abandonează pe om.

Celui păcătos. Cel care calcă legea, cel care respinge voia lui Dumnezeu şi i se împotriveşte; literal, "cel care greşeşte ţinta". Să strângă. Păcătosul îşi iroseşte viaţa în osteneli care nu duc la viaţă veşnică. El se osteneşte să adune bogăţii; el le acumulează, dar fără un scop veşnic (vezi Matei 13,12; 25,28; Luca 12,20). Plăcut lui Dumnezeu. Ideea că rodul ostenelilor omului nelegiuit poate fi dat celui drept se găseşte în Iov 27,16.17; Proverbe 13,22; 28,8). Goană după vânt. Vezi la cap. 1,14. Accentul este pus aici asupra faptului fundamental că

Dumnezeu dispune după cum voieşte.

COMENTARIII ELLEN G. WHITE

4-12.17.18Ed 153

4-18�

PK 76 26��

ML 213


Printable Mode

Seek to any passage:


Book:
Chapter:
Paragraph:

Search the text:


Search in:
Terms:
Case insensitive:


Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here. Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.

Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.

1. Install a Zip Utility from Android Market.

2. Install a File Manager from Android Market.

3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.

4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).

5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.

6. Launch PhoneMe from your smartphone.

7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.

8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.


How to install the application in Java Mobile enabled phones

It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP) technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.

A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).

The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version. Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain the software to be installed on your mobile phone.

I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing, to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.

There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor) files. These JAD files has to be uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).

There are different methods to download the applications in your mobile phone as follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid

Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of the software.


1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
 

If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is enough to access https://biblephone.intercer.net/wap/  from the browser of the mobile phone, and to access the desired Bible version, and then to make an option about MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more). After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile phone.

Many phones have only this option for installing JAVA appplications.

2. By using the infrared port of the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.

If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared port of the computer (preferable laptop).

c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g. on the games or applications directories). After you made this selection, the file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have larger fonts, full screen display etc.

3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check if exists).

4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
On this case the steps are as follows:

a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next, you will start the synchronization / data transfer application and download the JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in the games or applications directories. Next, you will have to select for run the JAR desired file.

5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to download and run Java applications.


Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific models.

Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).

Multilingual Online Ebooks

It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.


Select another version:



Source: Text from read this link, compiled by biblephone2008@gmail.com





free counters

Locations of visitors to this page






If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here. May God bless you in studying the Holy Scriptures.



Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: