32:4 El este Stânca; lucrările Lui sunt desăvârşite, Căci toate căile Lui sunt drepte; El este un Dumnezeu credincios şi fără nedreptate, El este drept şi curat.
Stânca. Aceasta se întâlneşte de vreo 30 de ori în Vechiul Testament ca titlu descriptiv pentru Hristos, Rege şi Conducător al teocraţiei ebraice. Aici se foloseşte pentru prima dată cu referire la Iehova (vezi şi v.15,18.30.31). Compară cu folosirea ei de către Anania în 1 Samuel 2,2; a lui David în Psalmi 18,2.31.46; 19,14 (unde ,,tăria mea” este literal ,,stânca mea”); 28,1; 62,2.7; şi multe altele. Ultimul loc de folosire a ei în Vechiul Testament este în Habacuc 1,12, unde ,,o, Dumnezeu puternic”, literal se citeşte ,,o, Stâncă”.
Stânca cea solidă, muntele cel înalt, lanţul de munţi, sunt sugestive pentru multe atribute ale lui Dumnezeu. Veşnicia Lui este considerată în termeni ai munţilor veşnici (vezi Psalmi 90,2). Castelul de necucerit cu turnurile lui pe vârful muntelui este un simbol al apărării de neatacat a lui Dumnezeu şi al purtării Sale de grijă pentru copiii Săi (vezi Psalmi 18,2; Daniel 2,35). Domnul este de asemenea descris în aceeaşi figură ca un loc sigur de locuit, un adăpost şi o umbră (vezi Psalmi 90,1; Isaia 32,2), şi ca temelie pe care stă biserica (Matei 16,18; 1 Corinteni 3,11) şi pe care creştinul trebuie să-şi clădească locuinţa credinţei lui (Matei 7,24).
Iehova este singura Stâncă adevărată. Munţii sunt un simbol al neclintitei Lui credincioşii, a caracterului Său neschimbător şi a credincioşiei Lui faţă de biserică şi faţă de membrii ei în parte. Cuvântul ,,stâncă” niciodată nu este aplicat la oameni.
Desăvârşite. Niciodată Dumnezeu nu lasă lucrarea Lui neterminată sau nedesăvârşită. El are să aducă la îndeplinire Planul Mântuirii până la completa lui încheiere.
Drepte. Mai degrabă, ,,dreptate” (RSV, compară cu Isaia 61,8). Toate lucrările lui Dumnezeu sunt conforme cu natura Lui cea dreaptă. Hotărârile Lui sunt ireproşabile şi căile Lui cu toate fiinţele create sunt fără greşeală. El este într-adevăr ,,un Dumnezeu al dreptăţii” (Isaia 30,18).
Credincios. Cuvântul ,,adevăr” de aici nu se referă la adevărata doctrină, adică la un număr de puncte de credinţă. El se referă mai degrabă a ,,credincioşie” ca un principiu. El este un Dumnezeu care este credincios faţă de Sine, care lucrează în armonie cu propriile atribute divine. Cuvântul este din verbul ,,a fi sigur”, ,,a fi hotărât”.
Fără nedreptate. Este imposibil pentru Iehova de a face rău, de a înşela pe cineva, de a avea nişte defecte etice sau morale. El Însuşi este propria normă de conducere şi normă pentru toate fiinţele create.