32:17 Au adus jertfe dracilor, unor idoli care nu sunt dumnezei, Unor dumnezei pe care nu-i cunoşteau, Dumnezei noi, veniţi de curând, De care nu se temuseră părinţii voştri.
Au adus jertfe dracilor. Compară cu 1 Corinteni 10,19.20. Cea mai mare urâciune a cultului păgân era jertfirea copiilor pentru demoni (vezi Psalmi 106,37). Curentul păcătos se pare că a pornit aproape în etape imperceptibile. Primul pas nu putea să fie un act pozitiv de ilegalitate ci mai degrabă un păcat negativ, omiterea vreunei cerinţe pozitive. Un pas aduce pe celălalt, până ce poate să rezulte o schimbare completă a purtării de mai înainte a cuiva. Cu toate acestea, se pare aproape de necrezut cum poporul ales al lui Dumnezeu să se fi putut închina la demoni şi să aducă pe proprii lor copii ca daruri de jertfă. Abătându-te de la calea lui Dumnezeu se poate să fi condus la cele mai îngrozitoare alternative, cum s-a întâmplat cu Israel.
Veniţi de curând. Sau, ,,sosiţi mai la urmă”. Compară cu descrierea grafică a lui Isaia (Isaia 44,15; vezi şi Judecători 5,8). Nu se temuseră. Verbul ebraic exprimă teamă, groază, ca de exemplu ,,înfioraţi-vă de spaimă şi groază” (Ieremia 2,12; Ezechiel 32,10).