29:19 Nimeni, după ce a auzit cuvintele legământului acestuia încheiat cu jurământ, să nu se laude în inima lui şi să zică: Voi avea pacea, chiar dacă aş urma după pornirile inimii mele, şi chiar dacă aş adăuga beţia la sete.
Laude în inima lui. Adică, să caute să se convingă pe sine printr-un proces de a raţiona, că nici unul din aceste blesteme nu avea să se abată asupra lui, ci se va bucura de lucrurile bune ale vieţii.
După pornirile. Mai bine ,,încăpăţânarea”.
Aşa adăuga beţia la sete. Literal, ,,cu intenţia de a înlătura pe cel udat cu cel uscat”. Probabil că aceasta a fost o expresie proverbială, însemnând nimicirea multora care fuseseră rău influenţaţi de alţii.