22:5 Femeia să nu poarte îmbrăcăminte bărbătească, şi bărbatul să nu se îmbrace cu haine femeieşti; căci oricine face lucrurile acestea este o urâciune înaintea Domnului, Dumnezeului tău.
Să nu poarte. Probabil că aceasta se referă la obiceiul păgân – destul de comun astăzi în unele ţări – a unui schimb de sex simulat pentru scopuri imorale, bărbaţii purtând îmbrăcămintea femeilor, imitând manierele lor şi oferind trupurile lor pentru scopuri imorale. Cuvântul tradus aici ,,ceea ce aparţine” este folosit pentru multe alte obiecte, nu doar pentru îmbrăcăminte, precum ,,scule de aur” (Geneza 24,53), ,,arme” (Geneza 27,3), ,,lucruri” (Geneza 31,37), ,,arme” (1 Samuel 14,1.6), ,,traistă” (1 Samuel 17,40), ,,lucruri scumpe” (Naum 2,9). Dumnezeu a făcut pe om parte bărbătească şi parte femeiască, iar această deosebire trebuie să fie cinstită şi respectată. Dorinţa de a ascunde această deosebire izvorăşte din idealuri josnice şi contribuie la imoralitate.