16:1 Păzeşte luna spicelor, şi prăznuieşte sărbătoarea Paştelor în cinstea Domnului, Dumnezeului tău; căci în luna spicelor te-a scos Domnul, Dumnezeul tău, din Egipt, noaptea.
Luna spicelor (luna lui Abib). Literal, ,,luna tinerelor spice de grâu” (Exod 9,31; Levitic 2,14). Această lună iudaică, numită mai târziu Nisan, se întindea între sfârşitul lui martie şi sfârşitul lui aprilie. Abib era numită de Dumnezeu ca prima lună a anului bisericesc israelit (Exod 12,2; compară cu 13,4; 34,18).
Paştelui. Din cele trei sărbători anuale poruncite, Paştele era prima (Exod 23,14-17). Ea se ţinea în Abib sau Nisan, pentru că aceasta era luna în care Dumnezeu a scos pe Israel din ţara Egiptului. Timp de şapte zile poporul mânca pâine nedospită, ca la plecarea lor grăbită din Egipt (vezi Exod 12,34). În casele lor nu trebuia să rămână deloc aluat, nici ceva din mielul pascal după prima noapte. După ce animalul pascal era mâncat, poporul se întorcea la corturile lui. Timp de şase zile mâncau pâine nedospită şi ţineau o adunare în a şaptea zi, care era respectată ca un Sabat (vezi şi Exod 12,1-28).
Noaptea. De fapt, când copii lui Israel au părăsit Egiptul era dimineaţa devreme (PP 281) (Exod 12,29-34). Porunca să se pregătească pentru plecare urgentă şi cererea lui Faraon ca ei să plece imediat fuseseră date cu o seară înainte (Exod 12,11.12.31-33).