14:2 Căci tu eşti un popor sfânt pentru Domnul, Dumnezeul tău, şi Domnul Dumnezeul tău te-a ales, ca să fii un popor al Lui dintre toate popoarele de pe faţa pământului.
Un popor sfânt. Repetat din cap. 7,6, explicând de ce anume Israel trebuia să nimicească monumentele idolatriei pe care avea să le găsească în ţară. Aici apelul este diferit, fiind acela al demnităţii unui popor a lui Dumnezeu.
Un popor al Lui. Literal, ,,un popor de avut în posesiune”. Cuvântul ebraic tradus ,,propriu” este substantivul ,,posesiune”, ,,proprietate evaluată”, din verbul ,,a achiziţiona proprietate”. Acest substantiv este tradus în altă parte ,,comoară proprie” (Exod 19,5; Psalmi 135,4; Eclesiast 2,8; Maleahi 3,17). Traducerea lui KJV redând ,,propriu” a fost uneori greşit înţeles ca însemnând ,,ciudat”. Pe timpul traducătorilor lui KJV un om care pescuia ,,într-un râu deosebit” încălca drepturile unei proprietăţi particulare. Chiar şi acum înţelesul lui ,,deosebit” este ,,ceea ce aparţine mai ales sau exclusiv unui individ”, deşi se referă acum în primul rând la caracteristicile lui ,,speciale” sau ,,distinctive”. În conformitate cu aceasta, el înseamnă acum ,,diferit”, ,,ciudat”, ,,straniu”. Dar aceasta, folosirea lui obişnuită de astăzi este neliterară.
Popoarele. Literal, ,,popoare”, sugerând statul lui Israel şi instituţiile lui, în contrast cu alte state organizate şi instituţiile lor.