5:13 Atunci Daniel a fost adus înaintea împăratului. Împăratul a luat cuvântul, şi a zis lui Daniel: Tu eşti Daniel acela, unul din prinşii de război ai lui Iuda, pe care i-a adus aici din Iuda, tatăl meu împăratul?
Tu eşti Daniel acela? Expresia aceasta poate fi tradusă cu sensul redat aici. Dacă aceasta este traducerea corectă, salutul sugerează că Belşaţar era familiarizat cu originea lui Daniel, dar că nu avusese o întâlnire oficială cu el. Cel puţin atât pare să fie clar, că Daniel nu mai era preşedintele magilor de la curtea împărătească (cap. 2,48.49).
Se pare că o dată cu moartea lui Nebucadneţar, politica pe care o reprezenta Daniel ajunsese în dizgraţie la curtea Babilonului, şi că, drept urmare, el se retrăsese din slujba publică. Belşaţar şi predecesorii lui cunoşteau în mod evident toate cele privitoare la procedeele lui Dumnezeu cu Nebucadneţar (cap. 5,22), dar în mod deliberat lepădaseră politica acestuia de a-L recunoaşte pe adevăratul Dumnezeu şi de a conlucra cu voia Lui (cap. 4,28-37; 5,23). Faptul că Daniel a intrat mai târziu în slujba Persiei (cap. 6,1-3) denotă că retragerea lui din slujbă în decursul ultimilor ani ai împărăţiei babiloniene nu s-a datorat sănătăţii şubrede sau vârstei. Critica sa aspră asupra lui Belşaţar (cap. 5,22.23) este o dovadă a ostilităţii împăratului faţă de principiile şi politica de stat pe care o reprezenta Daniel. Dezaprobarea din partea lui Daniel a politicii babiloniene oficiale poate să fi fost unul din factorii care i-au determinat pe primii conducători ai Imperiului Persan să-i fie binevoitori.