3:17 Şi orice faceţi, cu cuvântul sau cu fapta, să faceţi totul în Numele Domnului Isus, şi mulţumiţi, prin El, lui Dumnezeu Tatăl.
Cu cuvântul sau fapta. Acestea sunt cele două căi de manifestare ale omului. Nimic nevrednic de Hristos nu trebuie făcut sau rostit de copiii Lui.
În numele. Adică în spiritul şi caracterul cuiva care Îi serveşte cu adevărat lui Hristos, şi cu referire la El. Creştinul ar trebui să aibă întotdeauna în mintea lui faptul că zi de zi construieşte un caracter pentru veşnicie. El ar trebui să se aşeze fără încetare sub controlul lui Dumnezeu, să fie atent în tot ce zice şi face şi să aibă în minte faptul că în viaţa lui ,,religia nu este doar o influenţă printre altele; ea trebuie să fie o influenţă care să le domine pe toate celelalte” (CT 489).
Mulţumiţi. [,,Mulţumind”, KJV]. Lauda ar trebui să fie cea care însoţeşte toate gândurile şi acţiunile creştinului (compară cu Efeseni 5,4.20; 1 Tesaloniceni 5,18). Apostolul a atras atenţia de repetate ori asupra nevoii de a ne exprima recunoştinţei şi mulţumirea faţă de Dumnezeu (vezi Coloseni 1,12; 2,7; 3,15; 4,2).
Tatăl. [,,Şi Tatăl”, KJV]. Mai bine ,,şi anume Tatăl”. Ţinta laudei creştinului este Dumnezeu, care este Tatăl Lui. Isus este Mijlocitorul prin care noi aducem Tatălui recunoştinţa noastră.