2:13 Pe voi, care eraţi morţi în greşelile voastre şi în firea voastră pământească netăiată împrejur, Dumnezeu v-a adus la viaţă împreună cu El, după ce ne-a iertat toate greşelile.
Morţi în greşelile voastre. [,,Morţi în păcatele voastre”, KJV]. Dovezile textuale sunt împărţite între existenţa şi absenţa prepoziţiei ,,în”. Dacă aceasta este omisă, expresia mai poate fi tradusă ,,în păcatele voastre”, dar poate fi tradusă şi ,,faţă de păcatele voastre”. Astfel pot fi două înţelesuri: (1) Aici Pavel descrie fosta stare spirituală a credincioşilor coloseni. Inima, mintea şi trupul lor erau moarte faţă de cele spirituale (vezi comentariul de la Efeseni 2,1.5); (2) Credincioşii sunt acum morţi faţă apelurile şi influenţa înclinaţiilor păcătoase (vezi comentariul de la Romani 6,2). Gândul acesta este continuarea ideii din versetul precedent. Colosenii, ca unii care prin acceptarea lui Hristos în inimă se dezbrăcaseră de căile lor păcătoase, şi ca unii care prin botez făcuseră publică această schimbare, acum pot fi consideraţi morţi faţă de păcatele lor. Prin credinţa în Hristos ei au plătit pedeapsa cu moartea.
Firea voastră pământească netăiată împrejur. Aceste cuvinte arată că cei cărora le scrie Pavel şi despre care scrie că aveau adevărata tăiere împrejur (v. 11) nu sunt evrei, ci neamuri. De asemenea această expresie descrie starea întregii omeniri. Fiecare om s-a născut în afara legământul harului (Efeseni 2,12). Prin cele două expresii: ,,morţi în greşelile voastre” şi ,,firea voastră pământească netăiată împrejur” se înţelege atât ceea ce merită omul din cauza alegerilor greşite sau a rebeliunii deliberate împotriva lui Dumnezeu, cât şi starea naturală de condamnare în care sunt născuţi toţi. Prin Isus Hristos sunt biruite tendinţele spre păcat, fie că acestea sunt cultivate, fie că sunt ereditare.
Adus la viaţă împreună cu El. Compară cu Efeseni 2,5. După cum Tatăl L-a înviat pe Isus Hristos, tot aşa şi credincioşii pot fi înviaţi ca făpturi noi. Afirmaţia aceasta descrie taina naşterii din nou. Puterea dumnezeiască L-a scos pe Isus din mormânt la viaţă veşnică. Cât priveşte inima şi mintea omului, aceeaşi putere divină, lucrând prin voinţa umană pe deplin predată, îl învie pe acesta la o viaţă de biruinţă.
Ne-a iertat. [,,V-a iertat”, KJV]. Dovezile textuale atestă exprimarea ,,ne-a iertat”. Iertarea lui Dumnezeu precede învierea.
Greşelile. Gr. paraptomata, literal, ,,căderi alături” (vezi comentariul de la Matei 6,14). Cuvântul poate fi folosit şi pentru a descrie o săgeată care nu nimereşte ţinta sau un soldat care rămâne în urma celorlalţi ostaşi care mărşăluiesc. Oamenii nu şi-au atins idealurile. Iertarea păcatelor include restaurarea omului căzut, a privilegiilor şi a poziţiei pe care o pierduse.