9:11 În vremea aceea voi ridica din căderea lui cortul lui David, îi voi drege spărturile, îi voi ridica dărâmăturile, şi-l voi zidi iarăşi cum era odinioară,
În vremea aceea. Amos se întoarce acum de la tabloul întunecat al păcătoşeniei poporului său şi mustrarea lui ca urmare a acesteia, către promisiunile strălucitoare şi măreţe ale restaurării viitoare. Aceste făgăduinţe s-au împlinit în parte faţă de aceia care s-au înapoiat după captivitatea babiloniană. Ele s-ar fi putut realiza pe deplin, dar atât Israel cât şi Iuda nu au reuşit să se ridice la înălţimea posibilităţilor lor (vezi p. 30-32). Ca urmare, Domnul le-a dat neamurilor ocazia pe care Israel o pierduse, iar aceste făgăduinţe glorioase vor fi împlinite cu credincioşii din toate neamurile care vor alcătui biserica Domnului (vezi Fapte 15,13-17; PK 714, 715).
Cortul. Literal, ,,coliba” (vezi Iona 4,5) sau ,,acoperişul de frunze”. Un cort căzut este o figură tragică ce reprezintă starea spirituală tristă a lui Israel înaintea robiei lui. O dată cu înfrângerea Israelului literal, semnificaţia spirituală a acestui pasaj trebuie să fie acum găsită în umbra bisericii universale a lui Hristos, Israelul spiritual care a apărut din ocazia pierdută de Israelul literal (vezi Matei 23,37.38; Fapte 13,44-48; vezi în continuare p. 35, 36).
Spărturile. Casa lui David a fost zdrobită în interior de răzvrătirea lui Ieroboam I (vezi 1Regi 12), iar în exterior de cuceririle asirienilor şi babilonienilor (vezi 2Regi 15,29; 17,1-6; 18,9-13; 24; 25). ,,Spărturile” acestea au fost în mare parte drese, ,,dărâmăturile” acestea au fost ridicate în oarecare măsură când captivii s-au înapoiat. Dar când naţiunea iudaică L-a lepădat pe Mântuitorul ei, binecuvântările şi făgăduinţele naţiunii Israel au fost transferate seminţei spirituale a lui Avraam, urmaşii lui Hristos (vezi Galateni 3,29; vezi mai sus comentariul la ,,în vremea aceea”).