4:5 Faceţi să fumege jertfe de mulţumire făcute cu aluat! Trâmbiţaţi-vă, vestiţi-vă darurile de mâncare de bună voie! Căci aşa vă place, copii ai lui Israel, zice Domnul Dumnezeu.
Faceţi să fumege. Literal, ,,înălţaţi [sacrificii] în fum”.
Cu aluat. Legea prevedea ca să nu se folosească nici un fel de aluat în legătură cu oricare din jertfele de mâncare mistuite de foc (vezi Levitic 6,17; 7,12; vezi comentariul la Levitic 2,11; 23,6). Când se aduceau pâini dospite în vreo ocazie, ele nu trebuiau să fie aşezate pe altar şi arse, ci una trebuia să fie pentru preotul oficiant, iar restul să fie consumate la masa sacrificială (vezi Levitic 7,13.14). Aici din nou, cu ironie, profetul acuză poporul că în zelul lui greşit nu numai că va arde pe altar ceea ce era dospit, ci, pentru a arăta cât de prosperi erau, vor oferi tot prin foc ceea ce trebuia să fie pus deoparte pentru alte scopuri.
Trâmbiţaţi-vă, vestiţi-vă. Vezi comentariul la cap. 3,9. Solia profetului continuă pe un ton plin de ironie. Pe cât se pare, oamenii din timpul lui Amos, ca şi fariseii de pe vremea Domnului Hristos (vezi Matei 6,2), declarau cu ostentaţie că erau gata să aducă ceea ce ei considerau o jertfă de bunăvoie, nu una obligatorie.
Aşa vă place. Adică, vă place acest fel de a proceda. Israel se agăţa de ideea greşită că religia consta din formele exterioare cuvenite ale cultului fără să realizeze că ,,ascultarea face mai mult decât jertfele” (1Samuel 15,22).