4:1 Ascultaţi cuvântul acesta, juncane din Basan, de pe muntele Samariei, voi care asupriţi pe cei sărmani, zdrobiţi pe cei lipsiţi, şi ziceţi bărbaţilor voştri: Daţi-ne să bem!
Ascultaţi. Vezi comentariul la cap. 3,1. În ce priveşte nota dominantă a acestei a doua solii, vezi comentariul la cap. 4,12.
Juncane. Este discutabil dacă prin ,,juncane”, profetul înţelege în mod specific femeile voluptoase ale Samariei sau dacă foloseşte termenul ,,juncane” pentru a reprezenta caracterul efeminat al bărbaţilor (vezi comentariul la Osea 10,5). Însă, faptul că ambele genuri se regăsesc în verbele şi pronumele ebraice din v. 1-3, sugerează că Amos mustră stilul de viaţă iubitor de lux al bărbaţilor şi femeilor de seamă din capitala lui Israel.
Basan. Basanul este situat în partea nord-estică a Palestinei, la răsărit de râul Iordan (vezi harta, p. 952). Ţinutul era vestit pentru păşunile lui bogate şi pentru marile lui cirezi de vite (vezi Deuteronom 32,14; Psalm 22,12; Ezechiel 39,18). Comparaţia izbitoare folosită aici este exact ceea ce se putea aştepta ca păstorul Amos să folosească (vezi comentariul la Amos 1,1).
Muntele Samariei. Dealul Şemer, pe care era zidită Samaria (vezi comentariul la 1Regi 16,24).
Asupriţi pe cei sărmani. Aceasta ar putea face aluzie la violenţa şi înşelăciunea la care femeile acestea extravagante îi împingeau, că să zicem aşa, pe soţii lor pentru a-şi putea procura mijloace pentru lux şi desfrâu. Un exemplu de felul acesta îl constituie Ahab şi soţia sa Izabela (vezi 1Regi 21,1-16).
Bărbaţilor voştri. Literal ,,Stăpânilor lor”. Bineînţeles, bărbaţii lor (vezi Geneza 18,12; 1Petru 3,5.6). Sau dacă ,,juncane” se referă la caracterul efeminat al bărbaţilor, ,,stăpânilor” s-ar referi la conducători. Prin cuvintele: ,,Daţi-ne să bem”, femeile acestea nelegiuite îşi invitau bărbaţii să le procure mijloace pentru desfrâul lor şi să li se alăture la chefurile lor.