9:3 Pe drum, când s-a apropiat de Damasc, deodată a strălucit o lumină din cer în jurul lui.
Pe drum. (,,Pe când călătoreau”, KJV; ,,Şi mergând”, Nitz) Nu e posibilitatea acum de a cunoaşte pe care cale au mers Saul şi însoţitorii săi, dar aveau posibilitatea de a alege cel puţin două căi. Una din acestea era calea principală pentru caravanele din Egipt la Damasc, care mergea paralel cu linia ţărmului palestinian până când cotea spre răsărit ca să treacă râul Iordan mai sus de Lacul Galileii şi după ce trecea prin Gadara, o lua spre nord-est către Damasc. Cele 150 de mile puteau să fie făcute într-o săptămână.
S-a apropiat de Damasc. (,,Aproape de Damasc”, KJV) Locul vedeniei lui Saul este necunoscut. Tradiţii în conflict şi neîntemeiate arată către patru locuri diferite. Trebuie să fi fost însă, relativ aproape de oraş, deoarece însoţitorii săi, ,,l-au luat de mână şi l-au dus în Damasc” (v. 8, cf. AA 117).
Cartea Faptelor dă trei relatări a ceea ce a avut loc în apropiere de Damasc. Cu privire la micile naraţiuni în relatările biblice paralele, vezi Nota Adiţională la Matei 3, tabelul de mai jos compară punctele principale din cele trei relatări.
CELE TREI RELATĂRI ALE CONVERTIRII LUI PAVEL Tabel A strălucit. Mai bine, ,,a fulgerat”. Capitolele 22,6; 26,13 identifică timpul zilei sau amiaza. Oricât de strălucitoare este lumina orbitoare a soarelui la amiaza zilei, Pavel mai târziu spune că lumina pe care el o văzuse din cer ,,întrecea pe a soarelui” (cap. 26,13). În mijlocul acestei străfulgerări el a văzut aşa de clar pe Hristos proslăvit, încât se include printre cei care au avut privilegiul de a vedea pe Domnul după învierea Sa (Fapte 9,17; 1 Corinteni 9,1; 15,8; AA 115). În ce priveşte felul arătării, e natural de a gândi că ea a fost de felul aceleia care a izbit privirile lui Ştefan (vezi Fapte 7,55.56). Cuvintele martirului: ,,Văd cerurile deschise şi pe Fiul omului stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu”, au părut atunci ca blasfemie pentru zelul înflăcărat al lui Saul, fariseul. Acum, Saul însuşi, vede pe Fiul omului în slava Tatălui. Însoţitorii lui Saul au auzit un glas dar n-au desluşit cuvintele (vezi cap. 22,9, cf cele de la cap. 9,7). Ei au văzut lumina (cap. 22,9), dar nu au desluşit chipul celui care vorbea (cf. Cele de la Ioan 12,29). Amănuntele acestea dovedesc realitatea experienţei.